Cât costă vaccinurile antigripale în sezonul 2026–2027: prețuri în farmacii, compensare și pașii pentru rețetă, cumpărare, transport și administrare.
Dermatita atopică la copii: noi ghiduri internaționale actualizează tratamentul – de la emoliente la terapii biologice și JAK inhibitori
Adaugă Medic24 în sursele preferate Google
Ghid 2026 pentru dermatita atopică la copii: terapii topice, biologice și JAK inhibitori recomandați, cu evitarea corticosteroizilor sistemici.
Un nou set de recomandări publicat în aprilie 2026 în Journal of the American Academy of Dermatology actualizează managementul dermatitei atopice pediatrice, incluzând terapii topice moderne, biologice și sistemice, pe baza unei analize sistematice a dovezilor. Ghidul oferă 27 de recomandări și subliniază evitarea corticosteroizilor sistemici pe termen lung.
Dermatita atopică (DA) rămâne una dintre cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii cronice la copii, cu impact semnificativ asupra calității vieții atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora. Noile ghiduri elaborate de un grup multidisciplinar de experți aduc o actualizare majoră față de versiunea anterioară din 2014, reflectând extinderea opțiunilor terapeutice disponibile în ultimul deceniu.
Recomandări puternice: terapiile de bază și noile opțiuni moderne
Pe baza metodologiei GRADE, autorii formulează recomandări ferme pentru utilizarea următoarelor terapii:
– emoliente (tratament de bază, esențial)
– corticosteroizi topici
– inhibitori de calcineurină topici
– inhibitori PDE4 (crisaborol)
– noi terapii topice: roflumilast, ruxolitinib, tapinarof
– terapii biologice: dupilumab, tralokinumab, lebrikizumab, nemolizumab (în asociere cu tratament topic)
– inhibitori JAK: upadacitinib, abrocitinib, baricitinib
Autorii subliniază rolul central al terapiei topice, inclusiv în asociere cu tratamentele sistemice moderne, în controlul inflamației cutanate.
Recomandări condiționale: măsuri adjuvante și terapii clasice
Ghidul susține, cu nivel de evidență mai redus sau variabil, utilizarea unor intervenții adjuvante sau terapii sistemice mai vechi:
– băi regulate și băi cu soluții diluate de hipoclorit („bleach baths”)
– pansamente umede („wet dressings”)
– fototerapie
– imunosupresoare clasice: metotrexat, micofenolat mofetil, azatioprină, ciclosporină
Aceste opțiuni rămân relevante în anumite contexte clinice, în special în formele moderate-severe sau refractare.
Ce NU este recomandat
Ghidul introduce și recomandări negative importante:
– utilizarea antimicrobienelor topice nu este recomandată de rutină
– fototerapia PUVA este descurajată
– utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor sistemici este ferm contraindicată
Această poziționare reflectă riscurile asociate acestor intervenții și lipsa unor beneficii clare pe termen lung.
Limitări și implicații practice
Autorii atrag atenția că majoritatea studiilor randomizate disponibile sunt de scurtă durată, ceea ce limitează evaluarea eficacității și siguranței pe termen lung, în special pentru terapiile noi.
Pentru practica clinică, ghidul oferă însă un cadru clar de escaladare terapeutică, de la măsuri de bază până la terapii sistemice avansate, facilitând individualizarea tratamentului în funcție de severitate, vârstă și răspunsul la tratament.
Pentru medicii de familie, aceste recomandări consolidează rolul esențial al tratamentului topic corect și al educației pacientului, dar și importanța recunoașterii cazurilor care necesită trimitere către dermatolog pentru terapii avansate.
Dermatita atopică în România
Dermatita atopică (DA), o boală inflamatorie cronică a pielii, afectează în prezent aproximativ 9,4% din populația României, potrivit datelor prezentate de Societatea Română de Dermatologie (SRD). La nivel global, prevalența bolii este estimată la 15–20% dintre copii și 1–3% dintre adulți.
Afecțiunea debutează de cele mai multe ori în copilărie, însă poate apărea la orice vârstă. În România, prevalența este de aproximativ 10% la copii și 2% la adulți. Datele arată însă că până la 60% dintre pacienții cu forme moderate și severe nu reușesc să își controleze eficient boala, ceea ce duce la pierderi semnificative de calitate a vieții: până la 67 de nopți de somn anual din cauza pruritului, până la 24 de săptămâni de productivitate pierdută la locul de muncă și o rată ridicată de comorbidități psihice – 64% dintre pacienți dezvoltă depresie, iar 68% anxietate.
Referințe:
Dawn M.R. Davis, Ali Alikhan, Lionel Bercovitch, David E. Cohen, Jennifer M. Darr, Aaron M. Drucker, Lawrence F. Eichenfield, Lindsy Frazer-Green, Amy S. Paller, Kathryn Schwarzenberger, Jonathan I. Silverberg, Anne Marie Singh, Peggy A. Wu, Robert Sidbury,
Guidelines of care for the management of atopic dermatitis in pediatric patients,
Journal of the American Academy of Dermatology,
2026
DOI: 10.1016/j.jaad.2026.02.113
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






