Concediu medical 2026: cine pierde prima zi, cine este exceptat și ce trebuie să știe pacienții

Legea nr. 64/2026 modifică regulile privind concediul medical în 2026. Pentru concediile medicale obișnuite, pacientul nu pierde statutul de persoană aflată în concediu medical, dar indemnizația se reduce cu echivalentul unei zile lucrătoare. Schimbarea importantă este că, pentru același episod de boală fără întrerupere, diminuarea se aplică o singură dată, indiferent câte certificate medicale sunt eliberate.

De la 1 iunie 2026, legea introduce și excepții de la această reducere. Sunt vizate anumite categorii prevăzute expres de legislație, precum concediile pentru maternitate, risc maternal, îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, pacienții incluși în programe naționale de sănătate și situațiile în care pacientul beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare.

La data de 18 mai 2026, tabloul legislativ este mai clar decât în februarie-aprilie, dar încă nu este complet „închis” administrativ. Pe scurt, Legea nr. 64/2026 nu elimină regula reducerii cu o zi a indemnizației, însă o corectează în trei puncte importante: transformă logica din „o zi pe fiecare certificat” în „o singură zi pe episod de boală fără întrerupere”, introduce excepții explicite pentru anumite categorii și trimite la un ordin comun MS–CNAS pentru aplicarea practică a noilor excepții. Pentru concediul medical obișnuit, pacientul continuă să piardă contravaloarea unei zile lucrătoare, nu statutul de persoană aflată în concediu medical.

Ce se schimbă prin Legea 64/2026? Contextul legislativ și calendarul aplicării

Actul normativ nou este Legea nr. 64/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 mai 2026, care aprobă cu modificări și completări OUG nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate. OUG nr. 91/2025 fusese publicată anterior în Monitorul Oficial nr. 1223 din 31 decembrie 2025 și introdusese, pentru certificatele eliberate în intervalul 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, regula reducerii indemnizației cu o zi.

Din punct de vedere al arhitecturii legislative, Legea nr. 64/2026 nu funcționează singură. Ea trebuie citită împreună cu OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu Normele de aplicare aprobate prin Ordinul nr. 15/2018/1311/2017, deja modificate în 2026 prin Ordinul nr. 521/500/2026, precum și cu Ordinul nr. 1192/745/2020 privind modelul unic al certificatului de concediu medical și instrucțiunile de completare. În practică, OUG nr. 158/2005 rămâne „legea-mamă”, OUG nr. 91/2025 a introdus mecanismul reducerii, iar Legea nr. 64/2026 îl corectează.

Calendarul este esențial. Potrivit regulii generale din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, legile intră în vigoare la 3 zile calendaristice de la publicare, termenul calculându-se de la data publicării și expirând la ora 24:00 a celei de-a treia zile. Pentru Legea nr. 64/2026, asta duce la intrarea în vigoare la 18 mai 2026. Totuși, legea stabilește expres că noile excepții privind art. II alin. (4) și (5) se aplică doar concediilor medicale acordate începând cu 1 iunie 2026. Cu alte cuvinte, între 18 mai și 31 mai 2026 avem deja în vigoare corecția legată de „o zi pe episod”, dar nu încă toate excepțiile nou introduse.

Legea nr. 64/2026 mai aduce două elemente importante de context. În primul rând, modifică și partea de control: dacă, în urma verificărilor, certificatul a fost eliberat cu încălcarea legii, asiguratul nu beneficiază de indemnizație, iar procedura urmează să fie detaliată prin hotărâre a Guvernului. În al doilea rând, legea cere emiterea, în 30 de zile de la intrarea în vigoare, a unui ordin comun MS–CNAS pentru punerea în aplicare a noilor excepții. În sursele oficiale consultate pentru acest material, până la 18 mai 2026, apare în continuare Ordinul nr. 521/500/2026 ca principal act de aplicare a regimului inițial, iar pe site-ul CNAS există și un proiect privind noul model de certificat medical publicat la 5 mai 2026, semn că partea administrativă este încă în actualizare.

Prima zi este neplătită sau se scade o zi din indemnizație? Ce se schimbă efectiv în concediul medical 2026

Formula juridică exactă nu este, tehnic vorbind, „prima zi de concediu medical neplătită” în sens calendaristic. Ordinul nr. 521/500/2026 a introdus în norme art. 78^4 și a precizat că indemnizația se calculează ca produs între media zilnică, procentul legal și numărul de zile lucrătoare din concediul medical din care se scade o zi. Cu alte cuvinte, ceea ce se pierde este contravaloarea unei zile lucrătoare din totalul zilelor lucrătoare plătibile din certificatul respectiv. De aceea, expresia populară „prima zi neplătită” simplifică prea mult. Mai exact, este vorba despre o diminuare legală a cuantumului indemnizației, nu despre anularea certificatului sau a protecției pe care o dă concediul medical.

Sub regimul inițial din 2026, aplicat înainte de Legea nr. 64/2026, CNAS a explicat public că diminuarea cu o zi se aplică atât certificatelor inițiale, cât și celor în continuare. Aici a apărut una dintre cele mai contestate consecințe practice: dacă același episod de boală era fragmentat în mai multe certificate, pacientul putea pierde mai multe zile de indemnizație, câte una pentru fiecare certificat. Ministerul Sănătății a recunoscut ulterior, într-un proiect oficial de completare a OUG nr. 91/2025, că aplicarea măsurii a generat „disfuncționalități semnificative” și impact direct asupra drepturilor asiguraților.

Dacă boala continuă, se scade o singură zi sau la fiecare certificat?

Aici intervine schimbarea cea mai importantă adusă de Legea nr. 64/2026: pentru concediul medical acordat fără întrerupere pentru un episod de boală sau pentru complicațiile care decurg din acesta, diminuarea se aplică o singură dată, indiferent de numărul certificatelor emise. Aceasta este, practic, marea corecție a legii noi. Într-o lectură prudentă și coerentă cu regulile generale de intrare în vigoare, această soluție ar trebui să opereze de la 18 mai 2026, pentru că legea nu o amână expres la 1 iunie; amânarea până la 1 iunie privește explicit doar noile excepții din alin. (4) și (5). Pentru episoadele „mixte”, începute înainte de 18 mai și continuate după această dată, ar mai fi utilă o clarificare oficială CNAS.

În privința zilelor nelucrătoare, CNAS a clarificat în aprilie 2026 un punct foarte important: dacă prima zi înscrisă pe certificat cade într-o zi nelucrătoare, reducerea nu „arde” acea zi nelucrătoare, ci vizează prima zi lucrătoare din perioada certificată. Asta rezultă din coroborarea art. 10 alin. (8) din OUG nr. 158/2005 — care spune că din duratele exprimate în zile calendaristice se plătesc zilele lucrătoare — cu formula de calcul din Ordinul nr. 521/500/2026. Așadar, dacă un certificat începe sâmbătă, ziua lăsată fără indemnizație va fi, de regulă, luni, nu sâmbătă.

Exemplele cele mai simple sunt acestea, strict orientative. Dacă un pacient are un certificat de 5 zile lucrătoare pentru boală obișnuită și nu intră într-o excepție, indemnizația se va calcula pentru 4 zile lucrătoare. Dacă certificatul curge de sâmbătă până miercuri, iar în interval există 3 zile lucrătoare plătibile, indemnizația se va calcula pentru 2 zile lucrătoare, fiind eliminată prima zi lucrătoare din interval. Iar dacă același episod de boală este acoperit fără întrerupere de trei certificate succesive care însumează, de pildă, 18 zile lucrătoare, după Legea nr. 64/2026 reducerea ar trebui să fie de o singură zi pe întreg episodul, nu de trei zile. Aceste exemple nu înlocuiesc calculul efectiv făcut de angajator sau, după caz, de casa de asigurări.

Cine intră în excepții și cine nu

Lista explicită de excepții introdusă prin Legea nr. 64/2026 este mai scurtă decât a lăsat uneori impresia dezbaterea publică. Sunt exceptate de la diminuarea cu o zi: concediile medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), d^1) și e) din OUG nr. 158/2005, concediile medicale acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate, precum și certificatele eliberate în situația bolnavilor care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare.

În limbaj accesibil, literele din OUG nr. 158/2005 înseamnă astfel: lit. c) = concedii și indemnizații pentru maternitate; lit. d^1) = concedii și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice; lit. e) = concedii și indemnizații de risc maternal. Aceste trei categorii sunt clar identificabile în lege și, după 1 iunie 2026, nu ar trebui să mai suporte scăderea cu o zi.

Pentru programele naționale de sănătate, legea spune expres că, până la apariția noilor formulare de certificate, medicul curant va înscrie în rubrica „Observații” mențiunea „PNS”, folosind semnătura și parafa. Acest detaliu este foarte important practic: el arată că legiuitorul a vrut o modalitate intermediară de marcare a excepției până la actualizarea administrativă a formularisticii. În paralel, CNAS a publicat pe 5 mai 2026 un proiect privind noul model unic al certificatului medical, ceea ce confirmă că sistemul se pregătea deja pentru adaptare.

Pentru spitalizare, textul legii folosește formula generală „beneficiază de acordarea serviciilor medicale în regim de spitalizare”. Asta înseamnă că, juridic, excepția nu este legată doar de codul de boală, ci de împrejurarea medicală a spitalizării. Totuși, legea însăși trimite la un ordin comun pentru „modalitatea de punere în aplicare”, ceea ce arată că practica exactă — inclusiv delimitarea dintre spitalizare continuă și spitalizare de zi — are încă nevoie de clarificare administrativă. În limbaj prudent: excepția pentru spitalizare este sigură la nivel de principiu, dar mecanismul exact de operare în cabinet și în payroll mai așteaptă reguli detaliate.

Pacienții cronici sunt exceptați automat?

Aici este și punctul cel mai important pentru expresia SEO „concediu medical pacient cronic”: bolnavii cronici nu sunt exceptați în bloc, doar pentru că sunt „cronici”. Excepția nu se construiește după eticheta generică de „boală cronică”, ci după temeiul legal concret: maternitate, îngrijire oncologică, risc maternal, includere în PNS sau spitalizare. De aceea, formulări publice de tipul „pacienții cronici scapă de prima zi neplătită” sunt, juridic, prea largi. Un pacient cronic poate fi exceptat dacă intră într-una dintre rutele legale de mai sus, dar nu automat prin simplul fapt că are o afecțiune cronică.

Urgențele medico-chirurgicale trebuie tratate separat. Ele apar în OUG nr. 158/2005 și în instrucțiunile de completare a certificatelor medicale ca o categorie distinctă, relevantă pentru acordare și pentru anumite reguli speciale, iar formularul de certificat cere completări dedicate pentru urgențe și boli infectocontagioase. Dar textul Legii nr. 64/2026 nu le enumeră expres între noile excepții de la diminuarea cu o zi. Concluzia prudentă este aceasta: o urgență medico-chirurgicală tratată în ambulator, fără componentă de spitalizare, nu poate fi considerată automat exceptată doar pe baza denumirii „urgență”, cel puțin până la clarificări oficiale suplimentare. Dacă urgența este asociată spitalizării, atunci poate funcționa excepția de la alin. (5).

Și mai sensibilă este situația concediilor pentru boli infectocontagioase care impun izolarea. OUG nr. 158/2005 le tratează distinct: durata se acordă până la vindecare sau până când medicul constată că riscul de transmitere a dispărut, cuantumul brut al indemnizației este 100% din baza de calcul, iar suportarea se face integral din FNUASS. Totuși, Legea nr. 64/2026 nu a inclus izolarea în lista noilor excepții exprese. Asta înseamnă că, la data acestui material, nu există temei suficient pentru a spune că orice concediu pentru izolare scapă automat de reducerea cu o zi. Este un punct unde textul legii și logica medicală nu sunt perfect aliniate și unde o precizare oficială suplimentară ar fi utilă.

Ce trebuie să verifice pacientul pe certificatul medical

Pentru pacientul cu concediu medical 2026 „obișnuit”, regula de bază rămâne aceasta: dacă nu intră într-o excepție, pierde concret contravaloarea unei zile lucrătoare de indemnizație. Nu pierde certificatul, nu pierde protecția raportului de muncă dată de concediul medical și nici calitatea de asigurat; legea și normele spun expres că perioadele diminuate constituie în continuare stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații. Cu alte cuvinte, prima zi nu dispare din existența concediului medical, ci doar din partea plătibilă a indemnizației.

Pe certificat, pacientul ar trebui să verifice câteva lucruri simple, dar importante: datele concediului, dacă este certificat inițial sau în continuare, categoria/conținutul juridic al situației medicale, eventualele mențiuni din rubrica „Observații” — în special „PNS” acolo unde este cazul — și dacă există legătură clară cu spitalizarea sau cu o categorie exceptată. Ordinul privind certificatul medical subliniază că modul de completare este obligatoriu și că medicul este responsabil pentru realitatea datelor înscrise.

Când pacientul crede că ar putea intra într-o excepție, cele mai utile documente sunt, în practică, cele care dovedesc temeiul excepției: bilet de externare sau documente de spitalizare, documente/scrisori medicale care arată includerea în program național de sănătate, documente oncologice când este vorba despre concediu pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, ori actele aferente maternității sau riscului maternal. Legea a creat excepțiile, dar tocmai de aceea este important să existe o urmă documentară clară și coerentă între certificatul medical și situația clinică.

În relația cu medicul de familie, medicul specialist și angajatorul, cea mai eficientă abordare este una factuală, nu conflictuală. Pacientul poate întreba direct: „Acest concediu intră într-o excepție legală?”, „Este pentru același episod fără întrerupere?”, „Trebuie menționat PNS în Observații?”, „Există document de spitalizare care trebuie atașat?”. Către angajator, întrebarea utilă este: „În statul de plată, reducerea a fost aplicată o singură dată pe episod sau pe fiecare certificat?”. În 2026, diferența dintre aceste două interpretări poate însemna bani reali pentru pacient.

Concediul medical se impozitează în 2026? Impozitarea concediului medical și controversa publică

Când cineva caută „impozit concediu medical”, de fapt pune două întrebări diferite. Prima este: cum se stabilește brutul indemnizației? Aici intervin OUG nr. 158/2005, OUG nr. 91/2025, Legea nr. 64/2026 și normele de aplicare. A doua este: ce taxe se rețin din acest brut? Aici intervin Codul fiscal și instrucțiunile de declarare fiscală. Este important să nu le amestecăm: Legea nr. 64/2026 schimbă mai ales calculul indemnizației, nu inventează un nou regim fiscal pentru ea.

Pe baza surselor oficiale consultate, regimul fiscal actual al indemnizațiilor de concediu medical în 2026 se poate sintetiza astfel. ANAF a arătat oficial că, începând cu 12 aprilie 2024, toate indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate acordate în baza OUG nr. 158/2005 au fost incluse în categoria veniturilor supuse CASS, iar în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se includ indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate acordate în baza OUG nr. 158/2005. În plus, instrucțiunile D112 aprobate prin OPANAF nr. 299/2025 includ indemnizația acordată potrivit OUG nr. 158/2005 și în baza de calcul al CAS. Cu alte cuvinte, în 2026, pentru concediul medical obișnuit, discuția despre net nu mai înseamnă doar „minus o zi”, ci și aplicarea contribuțiilor și a impozitului potrivit regulilor fiscale în vigoare.

Impozitul pe venit rămâne, ca regulă generală, un impozit calculat prin reținere la sursă de plătitorul de venit. Pentru pacient, efectul practic este simplu: netul de încasat poate scădea prin patru filtre succesive — mai întâi reducerea cu o zi a bazei plătibile, apoi CAS, apoi CASS, apoi impozitul pe venit. În schimb, contribuția asiguratorie pentru muncă este o obligație a angajatorului/plătitorului, nu o sumă reținută din netul pacientului.

Controversa publică a fost reală și explicabilă. Ministerul Sănătății a admis, în proiectul oficial de completare a OUG nr. 91/2025, că aplicarea art. II din ordonanță a scos la iveală „disfuncționalități semnificative” cu impact direct asupra drepturilor asiguraților. În paralel, Avocatul Poporului a ridicat excepție de neconstituționalitate împotriva art. II din OUG nr. 91/2025 și a susținut că măsura contravine principiului securității juridice și previzibilității legii, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului de proprietate, protecției sociale și limitelor materiale ale ordonanțelor de urgență. Tonul juridic al sesizării este ferm, dar pentru publicul larg miza poate fi rezumată simplu: dacă statul colectează contribuții pentru risc de boală, apoi taie prima zi de indemnizație fără o diferențiere suficient de clară, apare o problemă de coerență și echitate.

Măsura a afectat în mod special pacienții care au nevoie de concedii medicale repetate sau de certificate succesive. Acesta este și motivul pentru care Legea nr. 64/2026 a mutat accentul de pe „certificat” pe „episod de boală”. În practică, exact aceste situații sunt frecvente la boli cronice, în recuperări mai lungi, în complicații și în monitorizarea unor afecțiuni care nu pot fi acoperite realist printr-un singur certificat. De aici și percepția publică puternică potrivit căreia măsura lovea disproporționat în pacienții mai vulnerabili. Această concluzie este o inferență rezonabilă din clarificările CNAS din aprilie și din motivarea oficială a nevoii de corectare.

Întrebări frecvente privind concediul medical in 2026

Prima zi de concediu medical este neplătită sau doar nedecontată?

Cel mai corect este să spuneți că indemnizația se calculează prin scăderea unei zile lucrătoare din zilele plătibile. Formula „neplata primei zile de concediu medical” este utilă jurnalistic, dar juridic mecanismul exact este reducerea cu o zi lucrătoare a cuantumului.

Dacă am două sau trei certificate consecutive pentru aceeași boală, pierd o zi la fiecare?

După Legea nr. 64/2026, pentru un episod de boală acordat fără întrerupere și pentru complicațiile acestuia, diminuarea trebuie să fie o singură dată, indiferent de numărul certificatelor. Înainte de această corecție, CNAS explicase că reducerea se aplica și certificatelor în continuare, de unde și controversa.

Dacă certificatul începe sâmbătă sau într-o zi de sărbătoare, pierd tot acea zi?

Nu. CNAS a explicat că se are în vedere prima zi lucrătoare din perioada înscrisă în certificat, pentru că indemnizația se plătește doar pentru zilele lucrătoare.

Sunt pacient cronic. Sunt exceptat automat?

Nu automat. Excepția legală nu se acordă generic pentru orice „boală cronică”, ci pentru situațiile enumerate expres: maternitate, îngrijirea pacientului oncologic, risc maternal, PNS și spitalizare.

Dacă am fost internat, mai pierd prima zi?

Din 1 iunie 2026, legea spune că regula diminuării nu se aplică certificatelor eliberate în situația bolnavilor care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare. Ce mai trebuie clarificat administrativ este cum se operationalizează exact această excepție în toate situațiile practice, inclusiv în spitalizarea de zi.

Dacă sunt în program național de sănătate, ce trebuie să apară pe certificat?

Legea prevede că, până la noile formulare, medicul va trece în rubrica „Observații” mențiunea „PNS”, cu semnătură și parafă. Dacă această mențiune lipsește, merită să întrebați medicul dacă situația dvs. a fost încadrată corect.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.