CNAS: reducerea paturilor de spital este „inevitabilă”, dar trebuie făcută pe baza activității reale și a nevoilor din teritoriu

Reducerea numărului de paturi pentru spitalizare continuă, prevăzută în Planul Național de paturi 2026–2028, trebuie realizată diferențiat, pe baza unor analize detaliate la nivelul fiecărui spital, potrivit unui mesaj transmis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Instituția susține că problema sistemului nu este numărul de paturi în sine, ci modul în care acestea influențează finanțarea și organizarea serviciilor medicale.

CNAS: nu dacă reducem, ci cum și unde

Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, afirmă că analiza necesarului real de paturi este „un demers necesar și inevitabil”, în contextul în care Ministerul Sănătății propune o reducere de aproximativ 20% în următorii trei ani, inclusiv circa 4.600 de paturi chiar în 2026.

Potrivit acestuia, sistemul actual a încurajat menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acestea influențează valoarea contractelor cu casele de asigurări. În practică, însă, multe dintre aceste sume nu sunt utilizate integral.

„Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem”, a subliniat președintele CNAS.

Dezechilibre majore între secții și spitale

CNAS atrage atenția că actualul model a generat dezechilibre importante: secții cu personal supradimensionat și activitate redusă coexistă cu zone deficitare, unde cererea de servicii este ridicată.

Pentru corectarea acestor disfuncționalități, CNAS a solicitat caselor județene și direcțiilor de sănătate publică să realizeze analize detaliate pentru fiecare spital, luând în calcul indicatori precum:

– gradul de ocupare al paturilor
– durata medie de spitalizare
– numărul de cazuri externate
– indicele de complexitate (case-mix)
– rata de utilizare a capacității
– raportul internări/paturi
– structura pe specialități și necesarul din teritoriu
– distribuția resurselor umane
– eficiența utilizării fondurilor

Scopul este stabilirea unui număr optim de paturi, corelat cu activitatea reală și nevoile populației.

Clarificări privind situația de la Institutul Oncologic București

În contextul informațiilor apărute în spațiul public privind Institutul Oncologic București, unde pacienți ar fi fost trimiși acasă din lipsă de fonduri, CNAS respinge această interpretare.

Datele prezentate de instituție arată că finanțarea pentru Programul Național de Oncologie a acoperit necesarul raportat, cu acte adiționale succesive și un consum mediu lunar de aproximativ 11,1 milioane lei. Concluzia CNAS este că problemele semnalate țin mai degrabă de organizarea internă și gestionarea fondurilor, nu de lipsa acestora.

Reducerea vizează paturile neutilizate, nu pe cele ocupate

Reprezentanții CNAS subliniază că paturile care vor fi eliminate sunt cele constant neocupate, care în prezent distorsionează mecanismele de finanțare.

În paralel, instituția încurajează dezvoltarea unor domenii deficitare, în special îngrijirile paliative. În România există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce limitează accesul pacienților la servicii adecvate în stadii avansate de boală.

Reforma finanțării spitalelor, în pregătire

Analiza națională privind paturile va sta la baza unei propuneri către Ministerul Sănătății pentru o repartizare mai echilibrată a capacității contractabile. Ulterior, CNAS intenționează să modifice mecanismele de finanțare, pentru a stimula activitatea reală și performanța.

Printre măsurile vizate se numără includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat, recalcularea acestuia, redefinirea valorilor relative și adaptarea structurilor spitalicești la nevoile reale ale populației.

Context: reducere de 14.000 de paturi până în 2028

Planul Național de paturi 2026–2028, aprobat de Guvern, prevede reducerea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă și orientarea către servicii alternative, precum spitalizarea de zi și ambulatoriul.

Datele Ministerului Sănătății indică o utilizare suboptimă a capacității actuale, cu rate de ocupare de aproximativ 51% pentru pacienții acuți și 60% pentru cei cronici. În același timp, România depășește media europeană în ceea ce privește numărul de paturi la 100.000 de locuitori.

Autoritățile susțin că reforma nu va afecta accesul pacienților, ci va corecta dezechilibrele existente și va permite o utilizare mai eficientă a resurselor.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.