Planul Național de paturi 2026-2028, aprobat de Guvern: reducere etapizată a circa 14.000 de paturi și accent pe spitalizare de zi și ambulatoriu

Guvernul a aprobat miercuri Planul Național de paturi pentru perioada 2026–2028, care prevede optimizarea numărului de paturi pentru spitalizare continuă și dezvoltarea serviciilor alternative, în contextul unei utilizări suboptimale a capacității actuale.

Grad redus de ocupare și supradimensionare a capacității

Datele prezentate de Ministerul Sănătății arată o utilizare incompletă a paturilor pentru spitalizare continuă: aproximativ 51% pentru pacienții acuți și 60% pentru pacienții cronici. În paralel, România depășește semnificativ media europeană în ceea ce privește numărul de paturi, cu aproximativ 724–728 de paturi la 100.000 de locuitori, comparativ cu 511 la nivelul UE.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat că menținerea unui număr mare de paturi neutilizate generează ineficiență în finanțarea serviciilor medicale, în condițiile în care contractarea se face inclusiv în funcție de această capacitate.

Reducere de aproximativ 14.000 de paturi până în 2028

Planul aprobat prevede o reducere etapizată a circa 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă, fără a afecta accesul pacienților la servicii medicale. Măsura nu vizează paturile destinate îngrijirilor paliative, penitenciarelor-spital sau unităților pentru măsuri de siguranță, unde gradul de ocupare este aproape de 100%.

La finalul anului 2025, în sistem erau contractate 116.650 de paturi, dintre care 94,8% în spitale publice și 5,2% în sectorul privat.

Schimbare de paradigmă: mai puține internări, mai multe servicii alternative

Reforma urmărește reducerea internărilor evitabile și orientarea către servicii medicale mai eficiente, precum spitalizarea de zi și ambulatoriul de specialitate. Această direcție este susținută și de evoluțiile recente: în 2024, aproximativ 6 milioane de pacienți au beneficiat de spitalizare de zi, în creștere cu 15% față de anul anterior.

Autoritățile consideră că dezvoltarea acestor servicii, împreună cu investițiile în infrastructură și tehnologie (inclusiv prin PNRR), poate compensa reducerea numărului de paturi pentru spitalizare continuă.

„În ultimii ani se observă o scădere semnificativă a ratei de ocupare, inclusiv la spitalele județene. În afara Spitalului de Urgență din București, la celelalte spitale de urgență din țară, niciun spital de urgență din afara Bucureștiului nu are o rată de ocupare care depășește 70%. Una dintre modalitățile de finanțare în sistemul sanitar este aceea care ia în considerare numărul de paturi. Este evident că este ineficient să închei contract de furnizare de servicii medicale pentru 100 de paturi când tu știi că rata de ocupare este undeva la 50-60 de paturi în spitalul respectiv sau poate chiar mai puțin”, a spus ministrul Sănătății, la finalul ședintei de miercuri (intervenția ministrului poate fi urmărită pe youtube, de la minutul 18.07).

Implementare bazată pe indicatori de performanță

Distribuția paturilor la nivel județean va fi stabilită prin ordin al ministrului Sănătății, pe baza datelor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a indicatorilor de ocupare la nivel de spital și județ.

Planul Național de paturi 2026–2028 a fost supus procesului de transparență decizională începând cu 20 martie 2026 și intră în vigoare la 1 mai 2026.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.