Cine ar trebui să stabilească recomandările de screening? JAMA analizează disputa privind mamografia

La ce vârstă ar trebui început screeningul mamografic și cât de des ar trebui efectuat? Diferențele dintre recomandările marilor organizații medicale americane au readus în discuție o întrebare mai amplă: cine ar trebui să elaboreze ghidurile de screening – specialiștii care diagnostichează și tratează boala sau experții în prevenție și medicină primară? O analiză publicată în JAMA prezintă această dezbatere pornind de la noile recomandări ale American College of Physicians privind screeningul cancerului de sân.

Materialul, publicat în secțiunea Medical News a JAMA, pornește de la reacțiile provocate în Statele Unite de actualizarea, în aprilie 2026, a recomandărilor American College of Physicians (ACP) pentru femeile asimptomatice cu risc mediu de cancer de sân.

Disputa este relevantă dincolo de problema mamografiei: arată modul în care aceleași dovezi științifice pot conduce la recomandări diferite, în funcție de perspectiva din care sunt evaluate beneficiile și riscurile screeningului.

ACP recomandă mamografie la doi ani între 50 și 74 de ani

Recomandările publicate în 2026 de American College of Physicians prevăd efectuarea mamografiei o dată la doi ani pentru femeile asimptomatice cu risc mediu, cu vârste între 50 și 74 de ani.

Pentru femeile între 40 și 49 de ani, ACP recomandă o discuție individuală cu medicul privind riscul de cancer de sân și raportul dintre beneficiile și potențialele efecte nedorite ale screeningului, înainte de luarea unei decizii.

Printre posibilele dezavantaje luate în calcul de ACP se numără rezultatele fals pozitive, investigațiile suplimentare, supradiagnosticul, supratratamentul, expunerea la radiații și impactul psihologic al unor rezultate suspecte care ulterior nu se confirmă.

Pentru femeile de 75 de ani sau mai mult ori pentru cele cu speranță de viață limitată, ACP recomandă discutarea oportunității continuării screeningului. În cazul femeilor cu sâni denși, organizația consideră că poate fi luată în calcul tomosinteza digitală, dar nu recomandă utilizarea de rutină a ecografiei sau RMN-ului ca investigații suplimentare de screening la femeile cu risc mediu.

Radiologii recomandă începerea screeningului anual la 40 de ani

Poziția ACP a fost criticată de American College of Radiology (ACR) și Society of Breast Imaging (SBI). Cele două organizații susțin începerea screeningului mamografic anual la vârsta de 40 de ani pentru femeile cu risc mediu.

ACR și SBI consideră că recomandările mai puțin intensive pot întârzia diagnosticul unor cancere și au contestat modul în care ACP evaluează riscurile asociate screeningului. Mai mult, organizațiile de radiologie au susținut că elaborarea recomandărilor ar trebui să acorde o pondere mai mare specialiștilor implicați direct în diagnosticul și tratamentul cancerului de sân.

Tocmai această poziție conduce la întrebarea centrală ridicată de materialul JAMA: cine este cel mai bine plasat pentru a formula recomandări de screening?

USPSTF recomandă mamografie la doi ani începând cu 40 de ani

Tabloul este complicat și mai mult de faptul că alte organizații americane propun variante diferite.

US Preventive Services Task Force (USPSTF) recomandă, din 2024, mamografie o dată la doi ani pentru toate femeile cu risc mediu cu vârste între 40 și 74 de ani. Pentru femeile de 75 de ani sau mai mult, USPSTF consideră că dovezile disponibile sunt insuficiente pentru a stabili raportul dintre beneficii și riscuri.

Prin urmare, USPSTF este de acord cu ACP asupra intervalului de doi ani dintre examinări, dar nu asupra momentului începerii screeningului de rutină.

American Cancer Society are o altă abordare. Recomandările ACS prevăd că femeile între 40 și 44 de ani pot opta pentru mamografie anuală, cele între 45 și 54 de ani ar trebui să efectueze screening anual, iar după 55 de ani pot trece la screening o dată la doi ani sau pot continua examinarea anuală.

Aceleași dovezi, interpretări diferite

Diferențele nu înseamnă neapărat că una dintre organizații ignoră dovezile științifice. JAMA evidențiază faptul că grupuri diferite pot acorda ponderi diferite acelorași rezultate.

Specialiștii care diagnostichează și tratează cancerul pot acorda o importanță mai mare riscului ca o tumoră să fie descoperită mai târziu. Experții în prevenție și medicii care îngrijesc populații mari de persoane sănătoase trebuie să ia în calcul, în același timp, consecințele screeningului aplicat unui număr foarte mare de persoane care nu vor dezvolta boala.

Astfel, aceeași intervenție trebuie evaluată atât prin prisma cancerelor și deceselor care pot fi prevenite, cât și a rezultatelor fals pozitive, biopsiilor și investigațiilor suplimentare, supradiagnosticului și tratamentelor care pot rezulta din screening.

Cine ar trebui să scrie ghidurile?

Materialul JAMA pune față în față două perspective. Pe de o parte, specialiștii unei anumite patologii dețin o experiență aprofundată privind diagnosticul, evoluția și tratamentul bolii. Pe de altă parte, screeningul se adresează în principal persoanelor fără simptome, ceea ce face esențială evaluarea metodologică a dovezilor și a raportului dintre beneficiile și efectele nedorite la nivelul întregii populații.

Dezbaterea sugerează astfel că întrebarea nu este neapărat dacă ghidurile ar trebui elaborate de specialiști sau de medici de medicină primară, ci cum pot fi combinate expertiza clinică specifică bolii, epidemiologia, metodologia medicinei bazate pe dovezi și perspectiva îngrijirii preventive.

JAMA atrage atenția și asupra faptului că nici ghidurile de screening nu prezintă întotdeauna complet toate tipurile de efecte nedorite relevante, ceea ce poate influența modul în care medicii și pacienții interpretează raportul dintre beneficii și riscuri.

Discuția prezentată în JAMA privește recomandările organizațiilor medicale din Statele Unite și nu reprezintă o modificare a protocoalelor de screening aplicabile în România. Ea evidențiază însă o problemă cu relevanță generală pentru medicina bazată pe dovezi: recomandările clinice nu rezultă exclusiv din existența unor studii, ci și din modul în care beneficiile, riscurile, incertitudinile și preferințele pacienților sunt cântărite în procesul de elaborare a unui ghid.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.