Ce reforme în sistemul de sănătate anunță Bolojan și Rogobete

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, au anunțat astăzi, într-o conferință de presă (declarațiile complete pot fi urmărite aici), direcțiile principale ale unei ample reforme în sistemul sanitar românesc. Declarațiile au vizat atât problemele structurale care afectează eficiența cheltuielilor din sănătate, cât și măsuri concrete privind salarizarea, parteneriatul public-privat și responsabilitatea managerială în spitale.

Bolojan: „Cheltuim mai mult, dar pacienții nu simt nicio îmbunătățire”

Premierul Ilie Bolojan a atras atenția că bugetul CNAS a crescut accelerat în ultimii ani, ajungând la 16% din veniturile statului – un nivel comparabil doar cu perioada pandemiei – dar această majorare nu se reflectă în calitatea serviciilor sau în satisfacția pacienților.

„Avem spitale unde salariile depășesc 80% din buget. Sistemul pare să funcționeze mai mult pentru angajați decât pentru pacienți. Trebuie să regândim stimulentele și criteriile de performanță”, a declarat Bolojan.

Premierul a anunțat că se lucrează la un model de salarizare bazat pe performanță și la un cadru legal care să permită intervenții rapide în cazul ineficienței manageriale. În prezent, conducerea spitalelor beneficiază de finanțări fără corelație clară cu indicatori de calitate.

Rogobete: „Nu restructurăm, dar cerem responsabilitate. Cine nu poate, să plece”

Ministrul Alexandru Rogobete a susținut că reformele nu înseamnă tăieri bugetare sau concedieri, ci redirecționarea corectă a fondurilor și o regândire profundă a modului în care funcționează sistemul.

„Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Dacă nu poți face performanță, trebuie să lași locul altuia.”

Rogobete a anunțat un set de peste 30 de măsuri, printre care:

• introducerea indicatorilor de performanță pentru șefii de secție,
• interzicerea internărilor fictive, cu sancțiuni severe pentru medici,
• reformarea examenelor de specialitate, astfel încât acestea să fie organizate la standarde europene, nu „în cabinetul profesorului, cu ușile închise”.

Pacienții între public și privat: reguli noi pentru transferuri și coplată

O măsură cu impact major anunțată de ministru vizează responsabilizarea spitalelor private. Dacă un pacient este externat dintr-un spital privat și ajunge în 48 de ore în sistemul public pentru aceeași afecțiune, costurile vor fi suportate de unitatea privată, nu de CNAS.

„Sunt pacienți care încep tratamentul în privat, dar ajung în public în forme agravate. Statul suportă întreaga povară. Vom transfera responsabilitatea costurilor către unitatea care a generat transferul.”

Totodată, se anunță consolidarea asigurărilor private și eliminarea coplății pentru pacienții care se tratează în sistemul privat, în cadrul unui parteneriat cu statul. Obiectivul este ca românii să poată accesa servicii în ambele sisteme fără costuri suplimentare.

Spitale reevaluate, spitalizarea de zi încurajată

Printre alte măsuri anunțate:

• Reevaluarea și reclasificarea spitalelor în funcție de competențe.
• Extinderea spitalizării de zi pentru cazurile care nu necesită internare clasică.
• Limitarea monopolului CNAS, prin deschiderea pieței către asigurători privați.

Ambii oficiali au subliniat că nu se poate corecta nimic în sănătate fără a recunoaște realitatea dură din sistem. Reforma se anunță profundă, iar mesajul pentru pacienți este clar: nu vor fi afectați de tăieri sau restructurări, dar este nevoie de mai multă eficiență, transparență și profesionalism în administrarea resurselor.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.