Ce este dieta oloproteică? Cum funcționează și pentru cine este recomandată?

Dieta oloproteică este un regim alimentar cu conținut foarte scăzut de calorii și glucide, dar cu un aport adecvat de proteine, utilizat frecvent ca metodă de slăbit controlat, în special în cazuri de obezitate sau suprapondere severă. Acest tip de dietă este hipocalorică și hipoglucidică, dar normoproteică – adică furnizează o cantitate suficientă de proteine pentru a preveni pierderea masei musculare.

Cum funcționează?

Mecanismul de bază al dietei oloproteice presupune inducerea cetogenezei – un proces prin care organismul, privat de carbohidrați, începe să ardă grăsimi pentru a produce energie. Acizii grași sunt transformați în corpi cetonici, care devin combustibilul alternativ pentru creier și mușchi.

Pentru ca acest mecanism să se activeze:

• aportul de glucide este redus sub 50 g/zi,
• aportul proteic este menținut (în general 1–1,2 g/kg corp/zi),
• aportul lipidic este minim.

Etapele unei diete oloproteice

1. Faza activă (cetogenică) – durează câteva săptămâni; se consumă exclusiv alimente sau suplimente proteice (ex. proteine din zer, ou, soia) și legume verzi.
2. Faza de tranziție – se reintroduc treptat alimentele proteice naturale și apoi glucidele complexe (leguminoase, cereale integrale).
3. Faza de stabilizare – adoptarea unei diete echilibrate pe termen lung, cu control caloric și educație nutrițională.

Cui i se adresează?

Această dietă nu este o metodă universală de slăbit și trebuie urmată doar sub supravegherea unui medic specialist sau a unui dietetician. Este utilizată în special:

• la pacienți cu obezitate de grad II sau III,
• la persoane cu rezistență la insulină sau sindrom metabolic,
• în cazuri în care este necesară o pierdere rapidă de greutate preoperatorie (ex. chirurgie bariatrică).

Beneficii și riscuri

✔️ Posibile beneficii (pe termen scurt, documentate științific):

• Pierdere rapidă în greutate (2–5 kg/săptămână în faza activă),
• Reducerea circumferinței abdominale și a masei grase,
• Ameliorarea sensibilității la insulină,
• Scăderea nivelului trigliceridelor și a tensiunii arteriale.

❗Riscuri și contraindicații:

• Dezechilibre electrolitice (hipopotasemie, hipomagnezemie),
• Cefalee, constipație, halitoză în faza cetogenică,
• Risc de cetoacidoză dacă este aplicată incorect,
• Contraindicată în sarcină, alăptare, afecțiuni renale, hepatice sau cardiovasculare instabile.

Ce spun studiile despre dieta oloproteică?

Cercetările privind dieta oloproteică (o variantă de dietă ketogenică foarte săracă în calorii, cu aport proteic menținut și carbohidrați aproape eliminați) arată atât potențiale beneficii terapeutice, cât și riscuri sau limite de aplicabilitate. Mai jos sunt prezentate concluziile studiilor relevante:

Beneficii ale dietei oloproteice

Reducere semnificativă a factorilor de risc cardiovascular și metabolic la pacienți obezi

Un studiu observațional pe 73 de pacienți obezi a arătat că o fază inițială de 3 săptămâni cu dietă oloproteică (<500 kcal/zi) urmată de o dietă hipocalorică mediteraneană a redus grăsimea viscerală, enzimele hepatice, tensiunea arterială și a îmbunătățit metabolismul glucozei și lipidelor (Castaldo et al., 2016).

Ameliorarea simptomelor în fibromialgie

O dietă oloproteică fără carbohidrați (VLCKD) administrată timp de 45 de zile la paciente cu fibromialgie a arătat îmbunătățiri metabolice și potențiale beneficii în controlul inflamației sistemice, sugerând un rol terapeutic promițător (Castaldo et al., 2024).

Riscuri și atenționări

Revenirea parametrilor metabolici după faza ketogenică

După tranziția de la dieta oloproteică la dieta hipocalorică mediteraneană, s-au observat re-creșteri ale lipidelor și parametrilor de toleranță la glucoză, sugerând că menținerea beneficiilor necesită intervenții susținute pe termen lung (Castaldo et al., 2016).

Posibile efecte adverse în dietele hipoproteice la copii (model animal)

Deși nu direct legat de dieta oloproteică, un studiu pe șobolani sugerează că dietele hipoproteice pot cauza întârzieri ireversibile în dezvoltare și afectarea creierului, ceea ce subliniază riscul potențial în aplicarea la grupuri vulnerabile (Gambardella et al., 1987).

Critici generale privind dietele restrictive sau “miracol”

O revizuire generală avertizează că dietele extrem de restrictive sau promovate fără dovezi științifice solide (inclusiv unele forme comerciale de dietă oloproteică) pot fi periculoase și lipsite de eficiență sustenabilă (Jáuregui-Lobera, 2017).

Concluzie bazată pe dovezile științifice disponibile până la data redactării acestui material

Dieta oloproteică poate avea efecte terapeutice semnificative pe termen scurt, mai ales în obezitate și afecțiuni metabolice sau inflamatorii, dar necesită monitorizare atentă, tranziție controlată și nu este lipsită de riscuri. Nu este recomandată ca soluție universală fără supraveghere medicală.

Referințe:

Castaldo, G., Monaco, L., Castaldo, L., Galdo, G., & Cereda, E. (2016). An observational study of sequential protein-sparing, very low-calorie ketogenic diet (Oloproteic diet) and hypocaloric Mediterranean-like diet for the treatment of obesity. International Journal of Food Sciences and Nutrition, 67, 696 – 706. https://doi.org/10.1080/09637486.2016.1186157.

Gambardella, P., Sticchi, R., Ferrante, P., & D’aponte, D. (1987). Hyper- and hypoproteic diet in growing rats: comparison between effects and evaluation of damages.. International journal for vitamin and nutrition research. Internationale Zeitschrift fur Vitamin- und Ernahrungsforschung. Journal international de vitaminologie et de nutrition, 57 4, 441-5 .

Jáuregui-Lobera, I. (2017). Dietas de moda, dietas milagro, culto a las dietas… sin resultados.. Jounal of Negative and No Positive Results, 2, 90-93. https://doi.org/10.19230/JONNPR.1301.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.