Cancerul, de la prevenție la terapii personalizate: ce trebuie să știe pacienții

O parte importantă dintre cazurile de cancer este asociată unor factori de risc care pot fi modificați, iar depistarea precoce și dezvoltarea terapiilor personalizate au schimbat semnificativ abordarea multor boli oncologice. Dr. Alexandra Mihaela Cipăian, medic primar oncologie medicală în cadrul Secției Clinice Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică într-un material informativ publicat de spital principalele etape ale prevenției, diagnosticului și tratamentului cancerului.

Prevenția cancerului: fumatul, alcoolul și excesul ponderal, printre principalii factori modificabili

Nu toate formele de cancer pot fi prevenite, însă aproximativ patru din zece cazuri sunt asociate unor cauze prevenibile, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății citate de medicul sibian.

Printre măsurile cu cel mai important rol preventiv se numără evitarea fumatului și a expunerii la fumul de tutun, limitarea consumului de alcool, menținerea unei greutăți corporale adecvate, alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată.

La acestea se adaugă protecția față de expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete și reducerea expunerii la substanțe cancerigene profesionale sau de mediu.

Un rol important îl are și prevenirea unor infecții asociate cu apariția cancerelor. Vaccinarea împotriva HPV reduce riscul cancerului de col uterin și al altor cancere determinate de infecția cu HPV, iar vaccinarea împotriva virusului hepatitic B contribuie la reducerea riscului de cancer hepatic.

Screeningul se adresează persoanelor fără simptome

Participarea la programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal poate permite identificarea leziunilor precanceroase sau a bolii într-un stadiu mai timpuriu, când opțiunile terapeutice și șansele de control al bolii sunt, în general, mai bune.

Dr. Alexandra Mihaela Cipăian atrage însă atenția asupra unei diferențe importante: screeningul este destinat persoanelor fără simptome. Apariția unor manifestări persistente sau neobișnuite necesită evaluare medicală și nu ar trebui amânată până la următorul control de screening.

Cum este confirmat diagnosticul de cancer

Evaluarea unei suspiciuni oncologice începe, de regulă, cu anamneza și examenul clinic, urmate de investigații adaptate simptomelor și organului suspectat.

În funcție de situație, pot fi utilizate analize de laborator, ecografie, radiografie, tomografie computerizată (CT), rezonanță magnetică (RMN), mamografie, PET-CT sau explorări endoscopice precum colonoscopia, bronhoscopia ori endoscopia digestivă.

Pentru majoritatea tumorilor solide, diagnosticul de certitudine necesită biopsie și examinarea anatomopatologică a țesutului recoltat.

Examenul histopatologic poate fi completat prin imunohistochimie și teste moleculare sau genetice, care pot contribui atât la precizarea diagnosticului, cât și la alegerea tratamentului.

După confirmarea unei tumori maligne urmează stadializarea, etapă prin care este evaluată extinderea bolii local, la nivelul ganglionilor și, atunci când este cazul, în alte organe.

Markerii tumorali nu pot confirma singuri diagnosticul

Medicul subliniază și o limitare frecvent ignorată în interpretarea analizelor: markerii tumorali din sânge nu sunt, în general, teste care pot confirma sau exclude singure existența unui cancer.

Aceștia pot fi utili în anumite situații pentru evaluarea prognosticului, monitorizarea evoluției bolii sau, împreună cu alte investigații, în procesul diagnostic. Valorile lor pot fi însă modificate și în afecțiuni necanceroase, iar un rezultat normal nu exclude automat o boală oncologică.

Tratamentul cancerului este din ce în ce mai individualizat

Tratamentul modern al cancerului poate include chirurgie, radioterapie și tratamente sistemice, utilizate separat sau în diferite combinații.

În oncologia medicală sunt folosite chimioterapia, hormonoterapia, terapiile țintite, imunoterapia și tratamentele suportive sau paliative, în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii și caracteristicile pacientului.

Planul terapeutic ține cont de tipul histologic al tumorii, stadiu, caracteristicile biologice și moleculare, starea generală a pacientului, funcția organelor, bolile asociate și tratamentele administrate anterior.

În tot mai multe situații sunt căutați biomarkeri predictivi, adică modificări moleculare care pot indica probabilitatea ca o anumită terapie țintită sau imunoterapia să fie eficientă.

De la localizarea tumorii la oncologia de precizie

Una dintre schimbările importante din oncologia ultimilor ani este dezvoltarea conceptului de oncologie de precizie. Analiza moleculară a tumorii poate identifica modificări genetice sau proteice care pot deveni ținte pentru anumite medicamente.

Printre direcțiile terapeutice aflate într-o dezvoltare rapidă se numără noile generații de terapii țintite, inhibitorii punctelor de control imun, combinațiile de imunoterapii, conjugatele anticorp–medicament și alte forme de anticorpi terapeutici.

Pentru anumite boli hematologice sunt disponibile și terapii celulare, iar unele tratamente moderne pot fi indicate în funcție de profilul molecular al tumorii, nu exclusiv de organul în care cancerul a apărut inițial.

Aceste opțiuni nu înlocuiesc însă automat chimioterapia, chirurgia sau radioterapia și nu sunt potrivite pentru fiecare pacient.

„Nou nu înseamnă neapărat mai bun pentru orice pacient; important este ca tratamentul să fie cel demonstrat ca fiind eficient pentru situația oncologică respectivă”, subliniază dr. Alexandra Mihaela Cipăian.

Imunoterapia și terapiile țintite au schimbat tratamentul unor cancere

Imunoterapia urmărește să ajute sistemul imun să recunoască și să combată mai eficient celulele tumorale. Una dintre principalele categorii utilizate în prezent este cea a inhibitorilor punctelor de control imun.

Eficiența acestor tratamente diferă însă de la un tip de cancer la altul și de la un pacient la altul. În unele situații, decizia terapeutică se bazează pe biomarkeri precum expresia PD-L1, instabilitatea microsatelitară, deficitul sistemului de reparare a ADN-ului sau alte caracteristici moleculare.

Terapiile țintite acționează asupra unor molecule sau căi biologice importante pentru dezvoltarea tumorii, motiv pentru care identificarea unei ținte moleculare prin analiza tumorii este adesea necesară înainte de administrarea tratamentului.

Decizia terapeutică, ideal luată multidisciplinar

Planul de tratament este stabilit, ideal, în cadrul unei echipe multidisciplinare – tumor board –, în care pot fi implicați oncologul medical, chirurgul, radioterapeutul, anatomopatologul, radiologul și alți specialiști.

Discuția cu pacientul rămâne, de asemenea, esențială. Beneficiile anticipate, riscurile, posibilele reacții adverse și preferințele pacientului trebuie integrate în alegerea strategiei terapeutice.

Reprezentanții SCJU Sibiu subliniază că termenul „cancer” reunește numeroase boli cu mecanisme biologice și evoluții foarte diferite. Pentru unele forme de cancer, progresele terapeutice permit în prezent controlul bolii pe perioade îndelungate și supraviețuiri de lungă durată, însă prognosticul diferă considerabil în funcție de tipul tumorii și stadiul în care aceasta este diagnosticată.

Prevenția, participarea la programele de screening recomandate, evaluarea medicală a simptomelor persistente și accesul rapid la diagnostic și tratament rămân elemente importante pentru reducerea impactului bolilor oncologice.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.