Bugetul Sănătății pentru 2026, prezentat în Parlament: „Este un buget la limită, dar care ne permite să continuăm reformele”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat luni, 16 martie 2026, bugetul Ministerului Sănătății pentru anul în curs în cadrul Comisiilor de Sănătate reunite din Camera Deputaților și Senat. Oficialul a declarat că bugetul este unul „la limită”, însă suficient pentru continuarea reformelor începute și pentru lansarea unor programe importante de prevenție și investiții în infrastructura medicală.

Potrivit ministrului, suma alocată inițial pentru anul 2026 este mai mică decât cea prevăzută la începutul anului 2025, însă depășește execuția reală a bugetului de anul trecut cu aproximativ 3,5 miliarde de lei.

„Voi spune foarte direct: bugetul este la limită. Dar este un buget care ne permite să mergem mai departe cu reformele începute”, a declarat Alexandru Rogobete.

Noi programe naționale de screening

Ministrul Sănătății a anunțat că în 2026 vor începe mai multe programe naționale de screening și prevenție, care vizează depistarea precoce a unor afecțiuni grave.

Acestea includ:

• screening neonatal
• screening pentru cancerul de sân
• screening pentru cancerul de col uterin
• screening pentru cancerul colorectal

Potrivit ministrului, aceste programe urmăresc diagnosticarea mai timpurie a bolilor și acces mai rapid la tratament pentru pacienți.

„Aceste programe înseamnă diagnostic mai devreme, tratament mai rapid și șanse reale pentru pacienți”, a precizat Rogobete.

Programele de acțiuni prioritare primesc buget record

Ministerul Sănătății anunță și o creștere semnificativă a finanțării pentru Programele Naționale de Acțiuni Prioritare, dedicate unor domenii critice din sistemul sanitar.

Pentru anul 2026, bugetul acestor programe va ajunge la 475 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 35% față de anul precedent și cea mai mare alocare din ultimul deceniu.

Fondurile vor susține programe precum tratamentul pacienților critici în secțiile ATI managementul accidentului vascular cerebral (AVC), îngrijirea nou-născuților în neonatologie, tratamentul pacienților cu arsuri grave.

Ministerul estimează că aceste resurse vor permite o distribuire mai eficientă a fondurilor către spitalele de urgență și o capacitate mai bună de răspuns în situațiile cu presiune mare asupra sistemului.

Investițiile din PNRR, aproape finalizate

Ministrul Sănătății a mai anunțat că execuția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a ajuns în prezent la aproximativ 88%.

Potrivit acestuia, finalizarea investițiilor din PNRR rămâne una dintre prioritățile majore ale Ministerului Sănătății.

„Sunt proiecte care schimbă infrastructura medicală din România și care trebuie duse până la capăt”, a afirmat Rogobete.

Posibilă rectificare bugetară la mijlocul anului

Ministrul a avertizat însă că bugetul actual nu este suficient pentru întregul an și că este probabilă o rectificare bugetară pozitivă în a doua parte a anului.

„Este corect să spunem lucrurile așa cum sunt: acest buget va avea nevoie de o rectificare pozitivă la mijlocul anului. Sănătatea nu poate funcționa la limită”, a spus Rogobete.

El a precizat că fondurile alocate în acest moment permit pornirea tuturor programelor naționale de sănătate, însă pentru funcționarea lor stabilă și pentru asigurarea predictibilității financiare a spitalelor, bugetul va trebui suplimentat.

Comisiile de sănătate reunite ale Parlamentului au acordat aviz favorabil bugetului Ministerului Sănătății

Comisiile de sănătate reunite ale Parlamentului au acordat aviz favorabil bugetului Ministerului Sănătății, respingând toate amendamentele depuse. În cadrul aceleiași ședințe, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost ajustat prin majorarea cu 800 de milioane de lei a fondurilor destinate asistenței medicale primare și ambulatoriului de specialitate.

Anunțul a fost făcut luni seară de Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, care a condus ședința comună a comisiilor parlamentare.

Potrivit acestuia, suplimentarea bugetului a fost realizată în urma unei sesizări din partea CNAS și a fost aprobată în cadrul aceluiași buget total alocat instituției.

„Comisiile de sănătate reunite ale Parlamentului au acordat aviz favorabil bugetului Ministerului Sănătății, respingând totodată toate amendamentele. În ceea ce privește bugetul CNAS, în urma sesizării instituției și la propunerea mea, în calitate de președinte al ședinței comune, a fost realizată corecția prin întregirea cu 800 de milioane de lei a sumei pentru asistența medicală primară și cea ambulatorie de specialitate”, a declarat Alexandru Rafila.

Propunerea de redistribuire a fondurilor a fost adoptată aproape în unanimitate de membrii celor două comisii parlamentare.

„Mulțumesc membrilor celor două comisii, care au aprobat, doar cu două abțineri, propunerea făcută”, a mai precizat acesta.

Accent pe dezvoltarea serviciilor ambulatorii

Potrivit președintelui Comisiei pentru sănătate, direcția de reformă a sistemului sanitar trebuie să vizeze consolidarea serviciilor medicale furnizate în afara spitalelor, în special medicina de familie și ambulatoriul de specialitate.

„Dezvoltarea și finanțarea corectă a serviciilor medicale ambulatorii reprezintă parcursul firesc pentru reforma sistemului de sănătate”, a subliniat Alexandru Rafila.

În ultimii ani, specialiștii din domeniul sănătății au semnalat în repetate rânduri nevoia de întărire a medicinei de familie și a ambulatoriului, considerate esențiale pentru reducerea presiunii asupra spitalelor și pentru îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale.

Majorarea bugetului pentru aceste segmente ar putea susține extinderea consultațiilor și investigațiilor realizate în ambulatoriu, precum și consolidarea rolului medicului de familie în coordonarea îngrijirii pacienților.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.