Bolile inflamatorii intestinale ar putea avea efecte pulmonare chiar și în absența simptomelor respiratorii

Pacienții cu boli inflamatorii intestinale pot prezenta modificări ale funcției pulmonare chiar dacă nu au simptome respiratorii sau boli pulmonare cunoscute, sugerează un studiu observațional publicat în The Egyptian Journal of Bronchology. Cele mai evidente diferențe față de persoanele sănătoase au fost observate la parametrii care evaluează funcția căilor aeriene mici.

Studiul, publicat în august 2026, a urmărit să identifice o posibilă afectare pulmonară subclinică la pacienții cu boală Crohn sau colită ulcerativă și să stabilească dacă modificările funcției respiratorii sunt asociate cu activitatea bolii intestinale.

80 de pacienți cu boli inflamatorii intestinale au fost evaluați prin spirometrie

Cercetarea a inclus 80 de pacienți adulți cu boli inflamatorii intestinale, dintre care 39 aveau boala activă, iar 41 se aflau în remisiune. Rezultatele acestora au fost comparate cu cele obținute la un grup de control format din 20 de persoane sănătoase.

Persoanele cu boli respiratorii cunoscute, fumătorii, pacienții care avuseseră recent infecții respiratorii și cei cu expunere profesională la factori de risc respirator au fost excluși.

Participanții au efectuat spirometrie, fiind evaluate atât măsurători convenționale, precum FEV1 și FVC, cât și parametri care pot furniza informații despre funcția căilor aeriene mici, precum FEF25–75 și diferitele valori MEF.

Modificările spirometrice au fost mai frecvente la pacienții cu BII

Rezultatele au arătat că un profil spirometric normal era mai frecvent în grupul de control decât în rândul pacienților cu boli inflamatorii intestinale.

La pacienții cu boală activă au fost observate mai frecvent modificări de tip obstructiv, iar atât în boala activă, cât și în remisiune au fost identificate mai frecvent tipare spirometrice sugestive pentru o posibilă disfuncție ventilatorie restrictivă.

Autorii au constatat, de asemenea, valori mai reduse ale mai multor parametri spirometrici la pacienții cu BII comparativ cu persoanele sănătoase. Diferențele au fost deosebit de evidente pentru parametrii asociați căilor aeriene mici.

FEF25–75 și MEF50, de exemplu, au avut valori semnificativ mai mici atât la pacienții cu boală activă, cât și la cei aflați în remisiune, comparativ cu grupul de control.

Căile aeriene mici ar putea fi afectate precoce

Analiza autorilor sugerează că parametrii care reflectă funcția căilor aeriene mici ar putea surprinde modificări subtile care nu sunt întotdeauna evidente prin măsurătorile spirometrice convenționale.

Dintre parametrii analizați, MEF50 a avut o sensibilitate de 71,4% și o specificitate de 73,8% pentru diferențierea pacienților cu BII de grupul de control, în timp ce FEF25–75 a avut o sensibilitate de 81% și o specificitate de 68,7%.

Cercetătorii au identificat și o corelație negativă modestă între calprotectina fecală și MEF75, ceea ce ar putea sugera o legătură între intensitatea inflamației intestinale și funcția căilor respiratorii mici. Asocierea nu demonstrează însă o relație cauzală.

De ce ar putea exista o legătură între intestin și plămâni

Manifestările bolilor inflamatorii intestinale nu sunt limitate la tractul digestiv. Sunt cunoscute manifestări extraintestinale care pot afecta articulațiile, pielea, ochii sau sistemul hepatobiliar, iar afectarea respiratorie este de asemenea descrisă, deși este mai puțin frecvent recunoscută clinic.

Autorii studiului indică mai multe posibile explicații pentru asocierea dintre BII și modificările pulmonare, printre care inflamația sistemică, mecanismele imunologice comune și originea embriologică parțial comună a tractului gastrointestinal și a celui respirator.

În plus, unele tratamente utilizate în bolile inflamatorii intestinale pot avea, în anumite situații, efecte pulmonare, ceea ce complică interpretarea relației dintre activitatea bolii și funcția respiratorie.

Studiul nu demonstrează necesitatea screeningului pulmonar de rutină

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul a fost realizat într-un singur centru și a inclus un număr relativ mic de participanți, iar evaluarea pulmonară s-a bazat exclusiv pe spirometrie.

Nu au fost utilizate investigații precum măsurarea capacității de difuziune pulmonară, pletismografia sau tomografia computerizată de înaltă rezoluție, care ar putea caracteriza mai precis eventualele modificări pulmonare.

De asemenea, analiza nu a permis ajustarea completă pentru factori precum vârsta, indicele de masă corporală, durata bolii, tipul de BII, anemia sau tratamentele administrate.

În cazul tiparului restrictiv, spirometria poate ridica suspiciunea unei disfuncții ventilatorii restrictive, dar confirmarea acesteia necesită măsurarea volumelor pulmonare.

Prin urmare, studiul nu este suficient pentru a demonstra că toți pacienții cu boală Crohn sau colită ulcerativă ar trebui supuși screeningului pulmonar de rutină. Rezultatele susțin însă necesitatea unor cercetări mai ample pentru a determina cât de frecvente și clinic relevante sunt modificările respiratorii subclinice asociate bolilor inflamatorii intestinale.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.