Asociațiile profesionale din psihiatrie cer Guvernului o reformă profundă a sistemului de sănătate mintală, în urma raportului CPT privind România

Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) reacționează oficial la raportul Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei, publicat în octombrie 2025, privind condițiile din spitalele de psihiatrie din România. Cele două organizații afirmă că documentul reflectă o realitate cunoscută de ani de zile și cer autorităților asumarea politică și financiară a unei reforme profunde a sănătății mintale.

Raportul CPT nu dezvăluie situații noi, ci „readuce în atenția publică starea critică a psihiatriei românești”, se arată în comunicatul comun al celor două asociații. Acestea atrag atenția că, în spațiul public, au fost preluate fragmentar doar anumite pasaje din raport, fără a fi reflectată întreaga complexitate a constatărilor și recomandărilor.

„Nu lipsește voința profesioniștilor, ci asumarea politică și financiară”

Asociațiile afirmă că specialiștii din sistem nu neagă disfuncționalitățile semnalate de CPT, însă cauzele acestora sunt de natură sistemică: subfinanțare cronică, lipsa investițiilor, deficit sever de personal și o legislație învechită.

„Ceea ce lipsește nu este voința profesioniștilor, ci asumarea politică și financiară a unei reforme profunde a sistemului de sănătate mintală din România”, arată semnatarii.

Ei subliniază că spitalele publice de psihiatrie funcționează adesea în condiții dificile, cu infrastructuri vechi și resurse insuficiente, în pofida eforturilor continue ale medicilor, psihologilor, asistenților și terapeuților.

Cinci priorități urgente propuse Guvernului și Parlamentului

ASPP și ARPP formulează un set de direcții concrete de acțiune pentru redresarea sistemului de psihiatrie:

1. Finanțare și buget: Creșterea finanțării și definirea unui buget dedicat pentru spitalele de psihiatrie și unitățile pentru măsuri de siguranță.
2. Reformă interinstituțională: Implementarea Planului Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală 2023–2030 și crearea unui mecanism interministerial permanent (Sănătate – Justiție – Muncă – Finanțe).
3. Resursă umană: Deblocarea posturilor, revizuirea normativelor și investiții în formarea personalului medical.
4. Reorganizare legislativă: Actualizarea legislației în domeniul sănătății mintale și dezvoltarea serviciilor de psihiatrie comunitară.
5. Modernizarea infrastructurii: Excluderea spitalelor de psihiatrie de la restricțiile bugetare care blochează investițiile și reparațiile.

„Psihiatria nu mai poate supraviețui prin reparații cosmetice”

Asociațiile avertizează că, fără investiții consistente și o coordonare centrală reală, „orice efort local rămâne doar o improvizație”. Ele cer Guvernului și Parlamentului să trateze sănătatea mintală ca pe o prioritate strategică națională, nu ca pe o anexă a altor politici de sănătate.

„Psihiatria românească nu mai poate supraviețui prin reparații cosmetice. Este nevoie de o intervenție profundă, coerentă și asumată la cel mai înalt nivel de decizie”, afirmă președintele ASPP, dr. Lucian Constantin Paziuc, și președintele ales al ARPP, conf. univ. dr. Ciprian Băcilă.

Cele două organizații își reafirmă disponibilitatea de a colabora cu autoritățile centrale pentru modernizarea cadrului legal și instituțional, astfel încât România să poată oferi un sistem psihiatric uman, eficient și aliniat standardelor europene.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.