CPT acuză România de tratamente inumane în spitalele de psihiatrie – Neglijare ce poate echivala cu tortura

Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat în această săptămână raportul privind vizita sa ad-hoc din 2024 în spitalele de psihiatrie din România, document care critică sever condițiile de îngrijire și tratamentul pacienților, descriind cazuri de abuzuri fizice, neglijare și lipsă de personal ce pot fi considerate tratamente „inumane și degradante”.

Raportul (ce poate fi consultat aici) a fost realizat în urma vizitelor efectuate între 30 septembrie și 11 octombrie 2024 în spitalele de psihiatrie și de măsuri de siguranță din Săpoca, Pădureni-Grajduri, Jebel și Ștei. Este cea mai dură evaluare a sistemului psihiatric românesc din ultimul deceniu.

Constatări grave privind abuzurile și condițiile de internare

Potrivit CPT, în trei dintre cele patru spitale vizitate – Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca – au fost primite „numeroase și credibile” acuzații de maltratare fizică a pacienților de către personal auxiliar. Relatările includ lovituri, tragerea de păr, împingeri, palme și lovituri cu obiecte, uneori aplicate pacienților aflați la sol.

La Spitalul din Ștei, delegația CPT a fost informată că personalul ar fi folosit un dispozitiv cu descărcare electrică asupra pacienților – un fapt extrem de grav, pentru care autoritățile locale ar fi declanșat o anchetă.

Raportul consemnează, de asemenea, opt decese prin sufocare cu mâncarea în ultimii trei ani, constatate în urma autopsiilor, în trei dintre unitățile vizitate. CPT consideră că aceste cazuri reflectă lipsa unor proceduri de identificare și protecție a pacienților cu risc.

Supraaglomerare și personal insuficient

Comitetul descrie condițiile materiale ca fiind „sumbre, impersonale și uneori de tip carceral”. În spitalul Pădureni-Grajduri, dintre cei 409 pacienți internați, cel puțin 78 au fost nevoiți să împartă paturile.

Personalul medical este mult sub nivelul necesar, fapt care amplifică riscul de neglijare, abuz și utilizare excesivă a mijloacelor de constrângere fizică sau chimică. CPT notează că „deficitul de personal, combinat cu lipsa formării profesionale continue, creează un climat de tensiune și vulnerabilitate structurală”.

Recomandări ferme și avertismente către autorități

CPT cere României să adopte de urgență măsuri pentru:

prevenirea oricărei forme de abuz fizic asupra pacienților;

suplimentarea personalului și formarea acestuia în drepturile pacientului și managementul situațiilor de criză;

implementarea unor protocoale stricte de prevenire a sufocărilor și a altor accidente fatale;

îmbunătățirea condițiilor de trai și asigurarea unui mediu terapeutic, nu punitiv.

Raportul solicită totodată o investigație independentă privind cazurile de violență și decese, precum și o reformă legislativă care să reglementeze clar statutul unităților psihiatrice cu măsuri de siguranță.

Reacția autorităților române

În răspunsul oficial anexat raportului, autoritățile române afirmă că au demarat instruirea personalului, implementarea unor protocoale pentru identificarea pacienților cu risc de sufocare și o serie de investiții punctuale în infrastructură.

Guvernul menționează și Planul Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală 2023–2030, care prevede extinderea serviciilor de psihiatrie comunitară și modernizarea unităților de profil.

Totuși, CPT avertizează că fără o reformă sistemică și o finanțare adecvată, „România riscă să perpetueze un model de îngrijire bazat pe detenție și pasivitate, incompatibil cu standardele europene în materie de drepturi ale omului”.

Context european

Raportul CPT plasează România printre statele unde disfuncțiile cronice ale sistemului psihiatric rămân o problemă structurală. Comitetul arată că, în întreaga Europă, doar 45% dintre state au definiții juridice clare pentru tulburările psihice și mai puțin de jumătate dispun de criterii uniforme de aplicare a internării nevoluntare – lacune care favorizează interpretări arbitrare și riscuri de abuz.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.