A început Săptămâna Conștientizării Creierului 2026: stilul de viață influențează direct riscul de boli neurologice

Săptămâna Conștientizării Creierului (Brain Awareness Week – BAW) 2026 a început luni, 16 martie, fiind un eveniment internațional dedicat promovării cercetării creierului și a sănătății neuronale, organizat anual de Dana Foundation.

Cu acest prilej, Asociația pentru Sănătatea Creierului atrage atenția asupra rolului major pe care stilul de viață îl are în menținerea sănătății creierului și în prevenirea bolilor neurologice și neurodegenerative.

Creierul este influențat de alegerile zilnice

Specialiștii subliniază că generațiile actuale pot fi mai expuse la riscul de boli neurodegenerative, precum boala Alzheimer sau boala Parkinson, din cauza unor factori tot mai prezenți în mediul modern.

Printre aceștia se numără:

• poluarea
• alimentația nesănătoasă
• sedentarismul
• stresul cronic
• perturbarea somnului

În același timp, progresele din domeniul imagisticii și diagnosticului permit identificarea mai timpurie a acestor afecțiuni și o mai bună înțelegere a impactului lor asupra populației.

Creierul are capacitate de adaptare și regenerare

Cercetările recente arată că sistemul nervos are o capacitate importantă de adaptare, prin procese precum neurogeneza (formarea de neuroni noi) și neuroplasticitatea (capacitatea creierului de a se reorganiza).

Aceste mecanisme pot fi influențate de comportamentele zilnice, iar anumite obiceiuri pot contribui la menținerea funcțiilor cognitive și la reducerea riscului de declin cognitiv.

„Sănătatea creierului nu depinde doar de factori genetici sau de vârstă. Ea este influențată în mare măsură de modul în care trăim – de la alimentație și mișcare, până la calitatea somnului și gestionarea stresului. Prin informare și prevenție, fiecare dintre noi poate contribui la menținerea sănătății creierului pe termen lung”, a declarat Cristina Vlădău, vicepreședinte al Asociației pentru Sănătatea Creierului.

Obiceiuri care pot proteja sănătatea creierului

Specialiștii recomandă adoptarea unor comportamente care susțin funcția cognitivă și sănătatea neuronală:

• somn de calitate (7–9 ore pe noapte), care ajută la eliminarea toxinelor cerebrale precum beta-amiloidul și proteinele tau
• stimularea intelectuală prin lectură, învățarea de limbi străine sau puzzle-uri
• interacțiunea socială
• activitatea fizică regulată (minimum 150 de minute pe săptămână)
• aerisirea spațiilor și alimentația echilibrată, de tip dieta MIND, bogată în legume verzi, fructe de pădure și acizi grași omega-3

Aceste obiceiuri pot reduce inflamația și stresul oxidativ și pot sprijini menținerea funcțiilor cognitive.

Factori care pot accelera îmbătrânirea creierului

În același timp, o serie de factori pot contribui la declinul cognitiv și la îmbătrânirea accelerată a creierului.

Printre aceștia se numără:

• expunerea la poluare, metale grele sau zgomot
• alimentația bogată în zaharuri rafinate și carne procesată
• fumatul, care crește cu 50–60% riscul de demență
• consumul excesiv de alcool
• privarea de somn sau lucrul în ture de noapte
• stresul cronic
• utilizarea excesivă a ecranelor și multitaskingul digital

Studiile arată că privarea cronică de somn este asociată cu acumularea unor proteine toxice în creier, precum beta-amiloidul și tau, implicate în apariția bolii Alzheimer.

Impactul mediului digital asupra creierului

Tema ediției Brain Awareness Week din acest an este „The Brain on the Internet”, care evidențiază impactul mediului digital asupra funcțiilor cognitive.

Specialiștii recomandă menținerea unui echilibru între utilizarea tehnologiei și adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, pentru a preveni efectele negative ale expunerii digitale excesive.

Asociația pentru Sănătatea Creierului își propune, în cadrul acestei săptămâni, să promoveze conceptul de „brain health” și să încurajeze adoptarea unor comportamente care protejează creierul pe tot parcursul vieții.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.