45% dintre tinerii din generația Z au recunoscut că au avut probleme cu depresia sau anxietatea

Sănătatea mintală a tinerilor rămâne un semnal de alarmă major, spune Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, după prezentarea unui studiu în cadrul evenimentului „Împreună pentru sănătatea mintală”. Datele analizate arată o creștere îngrijorătoare a problemelor emoționale în rândul generației Z.

„45% dintre tinerii din generația Z, adică cei născuți între 1995 și 2012, au recunoscut că au avut probleme cu depresia sau anxietatea”, a subliniat Rafila. Potrivit acestuia, izolarea socială, închiderea școlilor și lipsa interacțiunii în perioada pandemiei au afectat profund echilibrul emoțional al copiilor și adolescenților.

Rafila consideră esențial un model de colaborare între psihologi, medicii de familie, specialiștii în medicina muncii și psihiatri, astfel încât tulburările mintale să fie detectate devreme și abordate integrat. El atrage atenția și asupra persistenței stigmei asociate afecțiunilor psihice, alimentată de lipsa educației pe acest subiect și absența campaniilor publice de conștientizare.

Fost ministru al sănătății, Rafila a amintit introducerea accesului gratuit la consiliere psihologică pentru pacienții oncologici, un proiect implementat în mandatul său, dar a precizat că numărul psihologilor specializați rămâne insuficient.

În opinia sa, prioritatea imediată este definirea unui cadru funcțional pentru prevenție și diagnostic precoce în sănătatea mintală, astfel încât această componentă să fie tratată la același nivel cu sănătatea fizică. O viitoare „Cartă Albă a Sănătății Mintale” ar putea deveni o foaie de parcurs pentru politici publice coerente în domeniu.

„În calitate de președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie, îmi ofer sprijinul pentru îmbunătățirea cadrului legal și pentru promovarea sănătății mintale”, a transmis Rafila.

Factorii principali care declanșează anxietatea

Un sondaj realizat în luna octombrie de Allianz-Țiriac în rândul a 1.102 tineri din generația Z indică o prevalență ridicată a stresului și anxietății, cu impact direct asupra stării de sănătate. Peste 75% dintre respondenți declară că se confruntă de câteva ori pe săptămână cu episoade de stres sau anxietate, iar aproape 3 din 10 experimentează și simptome fizice – dureri de cap, palpitații și tulburări de somn.

Cele mai frecvente îngrijorări sunt legate de costul ridicat al vieții (79,3%) și de dificultatea de a economisi pentru situații neprevăzute (48,2%). Pentru peste 6 din 10 tineri, viitorul este asociat cu nesiguranță și teamă, iar starea de sănătate personală sau a familiei reprezintă un motiv de anxietate pentru 31% dintre respondenți.

Specialiștii subliniază că astfel de factori, combinați cu presiunea socială și cu lipsa unui sentiment de control, pot favoriza apariția manifestărilor somatice ale anxietății – simptome care, netratate, pot evolua spre tulburări anxioase, insomnii cronice sau afecțiuni cardiovasculare.

Statistici privind depresia în România

Date actualizate în ultimii cinci ani estimează că aproximativ 4% din populația României suferă de o tulburare depresivă, iar un procent similar suferă de o tulburare de anxietate​ (sursă). Femeile sunt de aproape două ori mai predispuse decât bărbații, prevalența depresiei fiind ~4,4% la femei vs. ~2,5% la bărbați (cifre actualizate 2019, sursă)​. Totuși, auto-evaluările indică un risc perceput mult mai ridicat – 60% dintre adulții români se considerau expuși riscului de depresie în 2022, peste media UE de 55%​.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.