12 sfaturi pentru a reduce riscul de cancer

Printre cele mai importante sfaturi de reducere a riscului de cancer sunt: renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă, menținerea unei greutăți corporale în limite normale, limitarea sau eliminarea consumului de alcool, limitarea expunerii la soare, vaccinarea și, nu în ultimul rând, participarea la programe de screening.

Specialiștii în domeniul cancerului și oamenii de știință din toată Europa au întocmit urmatorul cod pe baza celor mai recente dovezi științifice privind prevenirea cancerului. Este format din doisprezece recomandări pe care majoritatea oamenilor le poate urma fără abilități sau sfaturi speciale. Cu cât urmează mai multe recomandări, cu atât va fi mai mic riscul de cancer.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în Europa se înregistrează 23,4% din cazurile de cancer din lume şi 20,3% din decese, deşi are doar 9,0% din populaţia mondială. Cancerul reprezintă a 2-a cauză importantă de morbiditate şi deces în Europa, cu estimări ce depășesc 4,5 milioane cazuri noi, peste 2 milioane decese şi circa 13 milioane cazuri prevalente, în anul 2018. Deși peste 40% din decesele prin de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană.

Statistici România privind apariția cancerului (actualizate 2018)

Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), în anul 2017 s-au înregistrat 59450 cazuri noi de cancer (incidenţa 301,7 la 100000 de locuitori), comparativ cu 60710 cazuri noi (incidenţa 303,7) în anul 2016.

Numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă în anul 2017 a fost de 479.454 (prevalenţa 2,4 %), faţă de 471.498 bolnavi rămaşi în evidenţă în anul 2016 (prevalenţa 2,4%).

În perioada ianuarie-septembrie 2018 s-au înregistrat 46417 cazuri noi de cancer (incidența de 317,5 la 100000 de locuitori) comparativ cu 42883 cazuri noi de cancer (incidența de 293,4 la 100000 de locuitori) în aceeași perioadă a anului 2017.

Institutul Regional de Oncologie din Iaşi: Analizele făcute la timp pot salva vieți

Numărul bolnavilor rămași în evidență în perioada ianuarie-septembrie 2018 a fost de 488.824 comparativ cu 469.624 bolnavi rămași în evidență în aceeași perioadă a anului 2017. Mortalitatea prin tumori a crescut de la 233,0 (51803 decese) în anul 2016 la 233,4 (51825 decese) în anul 2017 şi reprezintă a doua cauză de deces în România. Mortalitatea cea mai frecventă pentru această clasă de boli s-a înregistrat la tumorile maligne ale bronhiilor și plămânilor (46,1 la 100000 de locuitori), tumorile maligne ale colonului (17,8 la 100000 de locuitori), tumorile maligne ale sânului (16 la 100000 de locuitori) și la tumorile maligne ale stomacului (15 la 100000 de locuitori).

Cauzele cancerului

Potrivit unei analize publicate de Institutul Național de Sănpătate Publică, cancerele pot fi determinate de un număr de factori diferiți și ca multe alte boli, majoritatea cancerelor sunt
rezultatul expunerii la anumiți factori cauzali. Este important să avem în vedere că, în timp ce unii factori nu pot fi modificați, aproape o treime din cazurile de cancer pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc comportamentali și alimentari.

Factorii de risc

Alcoolul – dovezile că toate tipurile de băuturi alcoolice sunt o cauză într-un număr de cancere sunt acum mai puternice decât oricând. Alcoolul poate crește riscul pentru șase tipuri de cancer, inclusiv intestinal (colorectal), mamar, oral, faringian și laringian, esofagian, hepatic și gastric (potrivit WCRF). Dovezile sugerează că, în general, cu cât consumul de alcool este mai mare, cu atât riscul pentru multe cancere este mai mare, și că până și consumul moderat de alcool crește riscul de cancer.

Supraponderalitatea sau obezitatea – excesul de greutate a fost legat de riscul de evoluție în 12 cancere diferite, inclusive cancerele intestinale și pancreatice. În general, cu cât creșterea în greutate este mai mare, mai ales la adulți, cu atât asocierea cu riscul de cancer este mai mare.

Dieta și alimentația – experții sugerează că aportul alimentar și nutritiv, în particular o alimentație bogată în carne procesată, alimente sărate și aportul scăzut de fructe și legume au un impact în riscul de cancer, mai ales pentru cancerele colorectal, nazofaringian și gastric.

Activitatea fizică – activitatea fizică regulată nu numai că ajută la reducerea excesului de greutate și a riscului de cancer asociat cu acesta, dar poate ajuta și la scăderea riscurilor de evoluție pentru cancerele de colon, mamar și endometrial.

Tutunul – consumul de tutun implică cel puțin 80 de substanțe care cauzează cancer (agenți carcinogenici). Prin inhalarea fumului de tutun, chimicalele intră în plămâni, trec în circuitul sanguin și sunt transportate în tot organismal. De aceea fumatul sau mestecatul de tutun nu doar că determină cancere pulmonare și orale, dar au legătură cu multe alte cancere. Cu cât o persoană fumează mai mult, de la o vârstă mai fragedă și un timp îndelungat, cu atât crește riscul de cancer (sursă: OMS). În prezent, consumul de tutun este responsabil pentru 22% din decesele prin cancer.

Radiațiile ionizante – sursele de radiații create de om pot cauza cancer și reprezintă un risc pentru angajați. Acestea includ radon, raze x, raze gamma și alte forme de radiație de energie-înaltă (sursă: NCI). Expunerea prelungită și neprotejată la radiațiile ultraviolete de la soare, lămpi și paturi de bronzare pot de asemenea duce la melanom și tumori maligne ale pielii. Persoanele cu pielea mai deschisă la culoare, cele cu multe alunițe sau cele care au un istoric familial de melanom sau de cancer de piele non-melanomatos, sunt la un risc mai mare.

Locul de muncă – unele persoane sunt la risc de cancer prin expunerea la o substanță cancerigenă, din cauza muncii pe care o depun. De exemplu, lucrătorii din industria coloranților chimici au o incidență mai mare de cancer de vezică urinară. Azbestul este bine cunoscut ca o cauză de cancer numit mezoteliom, în legătură cu locul de muncă.

Infecția virală – agenții infecțioși sunt responsabili pentru 2,2 milioane decese prin cancer, anual (sursă: Lancet). Aceasta nu înseamnă că aceste cancere se pot contracta ca o infecție; mai degrabă virusul poate duce la modificări ale celulelor, care pot deveni astfel celule canceroase. În jur de 70% din cancerele de col uterin sunt cauzate de infecțiile cu Human papillomavirus (HPV), în timp ce tumorile hepatice pot fi cauzate de virusurile hepatitice B și C, iar limfoamele sunt legate de virusul Epstein-Barr (sursă: CRUK).