Ziua Internațională Parkinson 2025: creștere alarmantă a cazurilor și nevoia de diagnostic precoce

Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC) atrage atenția că boala Parkinson este afecțiunea neurologică cu cea mai mare rată de creștere la nivel mondial. Se estimează că până în 2050, numărul persoanelor diagnosticate se va dubla. În România, în 2023 au fost înregistrate 10.032 de cazuri noi, o creștere cu 20% față de anul precedent și cu 40% față de 2019​.

Parkinson cu debut precoce: o realitate ignorată

Deși Parkinson este cunoscut ca boala vârstnicilor, în România au fost diagnosticate în 2023 peste 200 de persoane sub 50 de ani, dintre care 28 aveau sub 35 de ani. Lipsa tehnologiei moderne pentru diagnosticarea timpurie complică și mai mult traseul acestor pacienți.

„Am fost diagnosticată cu boala Parkinson cu debut precoce după un DATscan făcut în Germania. În România, nu dispunem de aparatura necesară pentru un diagnostic precis, iar procesul de accesare a acestor tehnologii este greoi și costisitor”, mărturisește Luisa, o pacientă tânără​.

George, un alt pacient, subliniază impactul bolii dincolo de aspectul medical: „Parkinson nu e doar despre tremor și rigiditate. E despre frică – pentru afacerea mea, pentru familie, pentru identitatea mea. Iar simptomele invizibile sunt cele mai apăsătoare.”​

O boală cu multiple fețe: simptome motorii și non-motorii

Parkinson afectează nu doar mișcarea, ci întreaga viață. Printre simptomele motorii se numără tremorul, rigiditatea musculară, încetinirea mișcărilor, instabilitatea posturală și „înghețarea” mersului. Simptomele non-motorii – precum depresia, oboseala cronică, tulburările cognitive sau constipația – sunt adesea subestimate, dar afectează profund calitatea vieții​.

Situația din România: date, nevoi și lipsuri

Un studiu recent realizat de ASC arată că 33% dintre participanți s-au pensionat din cauza bolii. Pacienții semnalează dificultăți în viața profesională și socială, dar și lipsa unor servicii esențiale precum îngrijiri la domiciliu sau terapii complementare. De asemenea, majoritatea medicilor nu utilizează telemedicina, iar consultațiile nu permit discutarea în profunzime a nevoilor pacienților​.

La nivel administrativ, în martie 2025 erau înregistrate oficial 27.865 de persoane cu certificat de handicap pentru Parkinson, dintre care peste 14.000 aveau grad grav de afectare​.

Mesajul ASC: „Nu sunteți singuri”

Cristina Vlădău, vicepreședinte al Asociației pentru Sănătatea Creierului, transmite un mesaj de solidaritate: „În spatele fiecărei persoane diagnosticate se află o rețea de sprijin. Suntem alături de voi cu inimă, voce și acțiune, pentru a aduce vizibilitate, speranță și demnitate în viața celor afectați de Parkinson.”​

Pentru medicii de familie

• Suspectarea unui Parkinson cu debut precoce trebuie integrată în diagnosticul diferențial al tinerilor cu simptome motorii inexplicabile.
• Comunicarea eficientă și empatică cu pacientul este esențială, în special în consultațiile scurte.
• Este recomandată colaborarea cu neurologii și referirea către centre de diagnostic avansat, acolo unde este posibil.
• Se încurajează sprijinirea pacienților în obținerea certificatului de handicap, acolo unde este cazul, și orientarea către terapii complementare (kinetoterapie, logopedie).

Studiul ASC despre nevoile pacienților este încă deschis: Formular pentru pacienți.

Mai multe informații, resurse și o listă a centrelor de excelență în diagnosticul și tratarea bolii Parkinson pot fi accesate pe www.asc.ro/parkinson.