Vertijul: cauze, diagnostic și tratament

Vertijul poate deveni o afecțiune debilitantă și poate indica diverse patologii, de la afecțiuni ale urechii interne până la tulburări neurologice grave (Shu-se, 2010).

Cauzele vertijului

Vertijul poate fi de origine periferică sau centrală. Printre cele mai frecvente cauze ale vertijului periferic se numără:

Vertijul paroxistic pozițional benign (BPPV) – declanșat de schimbări bruște ale poziției capului (Bae, 2014).

Nevrita vestibulară – caracterizată printr-un episod acut de vertij intens, fără pierdere auditivă (Swartz & Longwell, 2005).

Boala Meniere – asociată cu episoade de vertij, pierdere auditivă fluctuantă și tinitus (Bae, 2014).

Vertijul central poate fi cauzat de:

• Accidente vasculare cerebrale care afectează cerebelul sau trunchiul cerebral (Lučić-Prokin et al., 2023).
• Tumori cerebrale
• Migrene vestibulare (Waterston, 1999).

Diagnostic

Diagnosticul vertijului implică o anamneză detaliată și examene clinice specifice, precum:

Testul Dix-Hallpike pentru BPPV (Plantone et al., 2013).

Electronistagmografia pentru evaluarea sistemului vestibular (Zorengpui et al., 2019).

Imagistica prin RMN sau CT pentru excluderea patologiilor centrale (Konrad et al., 1995).

Tratament

Tratamentul depinde de cauza subiacentă a vertijului. Astfel, BPPV este tratat prin manevre de repoziționare a otoliților, cum ar fi manevra Epley (Bae, 2014). Nevrita vestibulară necesară tratament simptomatic cu antihistaminice și reabilitare vestibulară (Swartz & Longwell, 2005).

Boala Meniere poate fi controlată printr-o dietă săracă în sare și administrarea de diuretice (Bae, 2014).

Migrenele vestibulare pot fi gestionate cu modificări ale stilului de viață și tratament medicamentos (Waterston, 1999).

Identificarea corectă a etiologiei poate duce la o ameliorare semnificativă a simptomatologiei și a calității vieții pacienților. Vertijul este o afecțiune complexă cu multiple cauze, necesitând o abordare diagnostică atentă și un tratament individualizat. Adesea, în practica medicală, pacienții ajunși în cabinetul medicului de familie descriu simptome precum amețeală, dezechilibru, fiecare caz necesitând clarificarea tabloului clinic și paraclinic

Diagnosticul acestei afecțiuni necesită o abordare multidisciplinară și se stabilește pe baza unui consult de specialitate, completat de investigații neurologice, oftalmologice, cardiologice, reumatologice sau ORL, în funcție de severitatea și durata episoadelor de amețeală, simptomele asociate și istoricul medical al pacientului.

Trebuie luați în considerare și factorii psihologici, precum frica, tulburările de anxietate (Brandt & Dieterich, 2019).

Referinte

• Shu-Se, F. (2010). Diagnosis and Therapy of Vertigo. Medical Recapitulate.
• Bae, C. (2014). Differential diagnosis of peripheral vertigo. Yeungnam University Journal of Medicine, 31, 1-8. https://doi.org/10.12701/YUJM.2014.31.1.1.
• Swartz, R., & Longwell, P. (2005). Treatment of vertigo.. American family physician, 71 6, 1115-22 .
• Bae, C. (2014). Differential diagnosis of peripheral vertigo. Yeungnam University Journal of Medicine, 31, 1-8. https://doi.org/10.12701/YUJM.2014.31.1.1.
• Lučić-Prokin, A., Popović, S., Petrović, R., & Lazić, A. (2023). Differential diagnosis of vertigo: Case reports. ABC – casopis urgentne medicine. https://doi.org/10.5937/abc2301007l.
• Waterston, J. (1999). Vertigo. A practical approach to diagnosis and treatment. Australian family physician, 28 9, 883-7 .
• Plantone, D., Plantone, F., & Renna, R. (2013). Clinical and Therapeutic Aspects of Vertigo. , 1, 31-39. https://doi.org/10.12970/2308-7978.2013.01.01.7.
• Z., Khiangte, L., & Naveen, P. (2019). Study of electronystagmography in the diagnosis and efficacy of follow-up after treatment, in patients with vertigo of peripheral origin. International Journal of Otorhinolaryngology and Head and Neck Surgery. https://doi.org/10.18203/issn.2454-5929.ijohns20194558.
• Konrad, H., Miles, R., & Girardi, M. (1995). Vertigo: Diagnosis, Testing and Rehabilitation Therapy. Otolaryngology- Head and Neck Surgery, 112, P48 – P48. https://doi.org/10.1016/S0194-5998(05)80089-0.
• Brandt, T., & Dieterich, M. (2019). ‘Excess anxiety’ and ‘less anxiety’: both depend on vestibular function.. Current Opinion in Neurology. https://doi.org/10.1097/WCO.0000000000000771.