Inflamația cronică este un factor cheie în apariția și progresia multor boli moderne, de la afecțiuni cardiovasculare și metabolice până la boli autoimune și degenerative. În ultimii ani, tot mai multe dovezi științifice arată că alimentația joacă un rol esențial în reglarea răspunsului inflamator al organismului. Prin urmare, am considerat necesar să oferim un ghid clar și bine structurat despre ce înseamnă o dietă antiinflamatoare, pe ce principii se bazează și care sunt alimentele recomandate în acest context.
Un nou studiu estimează speranța de viață a adulților cu ADHD
Un studiu recent arată că persoanele diagnosticate cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) au, în medie, o speranță de viață mai scurtă decât cele fără această afecțiune.
Acest lucru pare să fie cauzat de o combinație de factori, precum stilul de viață și inegalitățile în accesul la îngrijire medicală.
Autorii studiului publicat în The British Journal of Psychiatry arată că femeile cu ADHD trăiesc, în medie, cu 8,64 ani mai puțin decât cele fără această afecțiune, iar bărbații cu ADHD au o speranță de viață redusă cu 6,78 ani (O’Nions et al., 2025).
Legătura dintre ADHD și sănătatea fizică și mentală
ADHD este o tulburare comună caracterizată prin dificultăți de concentrare și control al atenției, ceea ce îngreunează îndeplinirea sarcinilor zilnice. Persoanele cu ADHD sunt, de asemenea, mai predispuse la anxietate, stres și depresie.
Potrivit materialului citat, față de persoanele fără ADHD, cei care suferă de această tulburare sunt mai susceptibili să se confrunte cu inegalități și dificultăți sociale, precum acces limitat la educație, probleme financiare, discriminare și chiar contacte cu sistemul de justiție penală.
Problemele de somn, consumul excesiv de alcool și alte substanțe sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu ADHD, la fel ca și anumite afecțiuni medicale, inclusiv bolile cardiovasculare.
ADHD este asociat cu 13 afecțiuni medicale
Pentru a înțelege impactul acestor factori asupra speranței de viață, cercetătorii au analizat datele a peste 30.000 de persoane diagnosticate cu ADHD. Studiul a relevat că aceștia au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta diverse probleme de sănătate, inclusiv:
- Un risc cu 17% mai mare de diabet la bărbați și chiar mai ridicat la femei;
- Un risc cu 27% mai mare de hipertensiune arterială;
- De peste două ori mai mare probabilitatea de a suferi de epilepsie;
- De peste două ori mai mare probabilitatea de depresie;
- De peste 10 ori mai mare probabilitatea de a avea o tulburare de personalitate.
Speranța de viață estimată pentru persoanele cu ADHD este de 73,26 ani pentru bărbați, față de 80,03 ani pentru cei fără ADHD iar la femei 75,15 ani, față de 83,79 ani pentru cele fără această tulburare.
Ce este ADHD
ADHD (Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) este o afecțiune neurodezvoltată caracterizată prin dificultăți de concentrare, impulsivitate și hiperactivitate. Aceasta afectează atât copiii, cât și adulții și poate influența performanța școlară, relațiile interpersonale și activitățile zilnice (Fayyad et al, 2017).
Simptomele ADHD includ deficit de atenție – dificultăți în menținerea concentrării, uitare frecventă, organizare slabă, impulsivitate – întreruperea altor persoane, luarea rapidă a deciziilor fără analiză, hiperactivitate – dificultăți în a sta liniștit, senzația constantă de neliniște.
ADHD poate fi gestionat printr-o combinație de terapie comportamentală, medicație și schimbări în stilul de viață.
Referințe:
- O’Nions E, El Baou C, John A, et al. Life expectancy and years of life lost for adults with diagnosed ADHD in the UK: matched cohort study. The British Journal of Psychiatry. Published online 2025:1-8. doi:10.1192/bjp.2024.199
- Fayyad J, Sampson NA, Hwang I, Adamowski T, Aguilar-Gaxiola S, Al-Hamzawi A, Andrade LH, Borges G, de Girolamo G, Florescu S, Gureje O, Haro JM, Hu C, Karam EG, Lee S, Navarro-Mateu F, O’Neill S, Pennell BE, Piazza M, Posada-Villa J, Ten Have M, Torres Y, Xavier M, Zaslavsky AM, Kessler RC; WHO World Mental Health Survey Collaborators. The descriptive epidemiology of DSM-IV Adult ADHD in the World Health Organization World Mental Health Surveys. Atten Defic Hyperact Disord. 2017 Mar;9(1):47-65. doi: 10.1007/s12402-016-0208-3. Epub 2016 Nov 19. PMID: 27866355; PMCID: PMC5325787.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
O analiză detaliată a diferențelor dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește asistența primară este esențială pentru a înțelege provocările actuale și perspectivele de reformă. Această analiză, adresată în principal medicilor de familie, examinează comparativ calitatea serviciilor, costurile, accesibilitatea, eficiența și acoperirea prin asigurări de sănătate în sistemul public vs. privat, pe baza datelor oficiale și a literaturii de specialitate recente (ultimii 5 ani).
Deficitul de vitamina D continuă să fie o cauză frecventă de prezentare în cabinetul medicului de familie, însă criteriile de diagnostic, indicațiile pentru testare și recomandările terapeutice s-au nuanțat în ultimii ani. Publicăm acest material pentru a oferi medicilor de familie din România o sinteză actualizată, bazată pe ghiduri internaționale recente și practici validate, cu accent pe aspectele utile în evaluarea, tratamentul și monitorizarea pacienților.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.