Test rapid de 15 minute pentru deficitul de fier, dezvoltat în Australia

Cercetătorii de la Walter and Eliza Hall Institute of Medical Research (WEHI), Australia, au dezvoltat un test rapid care măsoară feritina dintr-o probă de sânge capilar și poate indica deficitul de fier în aproximativ 15 minute. Dispozitivul urmează să fie evaluat în Malawi și Kenya, iar cercetătorii speră că ar putea permite identificarea mai rapidă a pacienților care au nevoie de tratament, inclusiv în timpul sarcinii.

Testul folosește o probă obținută prin înțeparea degetului și este conceput pentru utilizarea directă la punctul de îngrijire, fără infrastructura necesară analizelor de laborator convenționale.

Potrivit Walter and Eliza Hall Institute of Medical Research (WEHI), dispozitivul măsoară feritina și include o linie de referință corespunzătoare unei concentrații de 30 ng/mL. Rezultatul poate fi obținut în aproximativ 15 minute.

De ce este importantă măsurarea feritinei

Hemoglobina poate fi utilizată pentru identificarea anemiei, dar o valoare normală a hemoglobinei nu exclude existența unui deficit de fier. Feritina este utilizată pentru evaluarea rezervelor de fier ale organismului, iar scăderea acestora poate preceda apariția anemiei.

Acest lucru este relevant în special în sarcină, când necesarul de fier crește, iar deficitul de fier reprezintă una dintre principalele cauze ale anemiei materne.

Cercetătorii urmăresc ca noul test să permită diferențierea rapidă între persoanele care au într-adevăr deficit de fier și cele la care anemia poate avea alte cauze. O astfel de diferențiere ar putea deveni importantă mai ales în regiunile în care resursele pentru analize de laborator și pentru administrarea fierului intravenos sunt limitate.

Studiu randomizat: fierul intravenos a redus anemia înainte de naștere

Utilitatea potențială a unei diagnosticări mai precise a deficitului de fier este susținută de rezultatele unui studiu clinic randomizat realizat tot de cercetători WEHI împreună cu Training and Research Unit of Excellence din Malawi.

În studiul publicat în revista Nature Medicine, cercetătorii au inclus 590 de femei însărcinate aflate între săptămânile 27 și 35 de sarcină, cu hemoglobină capilară sub 10 g/dL.

Participantele au fost repartizate aleatoriu fie pentru administrarea unei singure doze de carboximaltoză ferică intravenos – până la 1.000 mg –, fie pentru tratamentul standard cu 60 mg de fier elementar administrat oral de două ori pe zi timp de 90 de zile.

La 36 de săptămâni de sarcină sau la momentul nașterii, dacă aceasta a survenit mai devreme, 46,7% dintre femeile din grupul care primise fier intravenos prezentau în continuare anemie, comparativ cu 62,7% dintre cele tratate cu fier oral.

Autorii au calculat că tratarea a șase femei cu carboximaltoză ferică în locul terapiei orale ar preveni un caz de anemie la momentul principal de evaluare.

Efectul s-a menținut și după naștere

Diferențele au fost observate și la evaluările ulterioare. La momentul nașterii, anemia era prezentă la 20,7% dintre participantele care primiseră fier intravenos, comparativ cu 34,9% în grupul tratat oral.

La o lună după naștere, proporțiile au fost de 36% și, respectiv, 57,9%. Administrarea intravenoasă a redus, de asemenea, prevalența deficitului de fier și a anemiei feriprive și a determinat creșteri mai mari ale hemoglobinei și feritinei.

Studiul nu a identificat însă o diferență semnificativă în greutatea la naștere a copiilor: greutatea medie a fost de aproximativ 2.975 de grame în grupul cu fier intravenos și 2.959 de grame în grupul cu tratament oral.

Nu au fost raportate reacții adverse grave asociate perfuziei, iar frecvența globală a evenimentelor adverse nu a fost semnificativ diferită între cele două grupuri.

Identificarea pacientelor cu deficit de fier ar putea permite un tratament mai țintit

Un element important al studiului este că participantele au fost selectate pe baza anemiei măsurate prin hemoglobină capilară, nu pe baza confirmării prealabile a deficitului de fier. Analizele ulterioare au arătat că femeile care aveau anemie feriprivă la începutul studiului au avut un răspuns mai bun la administrarea intravenoasă de fier decât cele fără deficit de fier.

Autorii studiului au remarcat chiar că includerea femeilor fără deficit de fier ar fi putut diminua efectul observat al tratamentului asupra întregului grup.

Tocmai aici ar putea deveni relevant un test rapid de feritină: în loc ca decizia terapeutică să se bazeze exclusiv pe valoarea hemoglobinei, personalul medical ar putea identifica la punctul de îngrijire persoanele cu rezerve scăzute de fier și ar putea direcționa tratamentul către pacientele cu cea mai mare probabilitate de beneficiu.

Noul test nu este încă validat pentru utilizarea clinică

Datele comunicate în august 2026 despre noul test trebuie însă interpretate ca rezultate ale unei tehnologii aflate încă în dezvoltare. WEHI afirmă că dispozitivul prezintă o corelație bună cu metodele standard de laborator, dar rezultatele complete privind acuratețea sa diagnostică – inclusiv sensibilitatea și specificitatea – nu au fost încă publicate într-un studiu clinic peer-reviewed.

Testul este pregătit pentru evaluare în Malawi și Kenya, unde cercetătorii vor analiza performanța sa în condiții reale. Aceste studii sunt destinate să furnizeze dovezile necesare pentru validarea tehnologiei și pentru o eventuală autorizare și distribuție mai largă.

Prin urmare, dispozitivul nu trebuie considerat în acest moment un înlocuitor deja validat al determinării de laborator a feritinei. Dacă rezultatele studiilor de teren vor confirma performanța anunțată de cercetători, testarea rapidă ar putea însă facilita diagnosticul deficitului de fier în regiuni în care accesul la laboratoare este limitat și ar putea contribui la utilizarea mai țintită a tratamentelor cu fier.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.