Terapia cu celule T modificate genetic rămâne sigură: Un nou studiu de referință infirmă riscurile de malignitate

Cercetarea, coordonată de dr. Carl June de la University of Pennsylvania, a analizat datele provenite de la 783 de pacienți incluși în 38 de studii clinice între 2001 și 2023. Toți pacienții primiseră celule T modificate cu ajutorul vectorilor virali pentru a lupta împotriva cancerelor hematologice refractare. Pe durata medie de urmărire de 1,56 ani (între 3 zile și aproape 16 ani), a fost identificat un singur caz de malignitate a celulelor T, care, conform secvențierii ADN, nu conținea modificarea genetică terapeutică, infirmând suspiciunea unei legături directe cauzale.

Această concluzie vine în contextul în care, în 2023, FDA semnala 22 de cazuri de malignități ale celulelor T la pacienți tratați anterior cu astfel de terapii, stârnind îngrijorări cu privire la un posibil efect advers rar al vectorilor virali utilizați pentru modificare genetică. Însă noul studiu sugerează că aceste evenimente ar putea fi mai degrabă o consecință indirectă a tratamentelor anterioare, cum ar fi chimioterapia citotoxică intensă, care fragilizează ADN-ul pacientului pe termen lung.

Accesul la probe biologice stocate de la 176 de pacienți a permis echipei să identifice exact locurile de integrare a transgenelor în genom. Deși unele inserții au fost detectate în apropierea genelor asociate cancerului, niciuna dintre aceste celule nu a prezentat semne de malignizare. „E nevoie de mai mult decât o singură inserție lentivirală pentru a transforma o celulă T normală într-o celulă canceroasă”, a declarat dr. Adam Snook de la Thomas Jefferson University, care nu a fost implicat în studiu.

Aceste evaluări de siguranță devin și mai importante pe măsură ce cercetătorii extind utilizarea terapiei cu celule T modificate genetic spre afecțiuni autoimune precum lupusul sau scleroza multiplă, unde toleranța la riscuri este mult mai scăzută. Pentru a reduce și mai mult riscul teoretic de mutageneză inserțională, cercetările actuale vizează inserarea țintită a transgenelor în așa-numite „safe harbor sites” – regiuni ale genomului considerate stabile și sigure.

Referințe

• Verdun N, Marks P. N Engl J Med. 2024;390(7):584-586. https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMp2400209
• Jadlowsky JK, et al. Nat Med. 2025:1–11. https://www.nature.com/articles/s41591-024-03478-6

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.