Taxa clawback, criticată de industria farmaceutică: „A blocat investițiile în producția de medicamente din România”

Taxa clawback aplicată medicamentelor este considerată de reprezentanții industriei farmaceutice un factor major care a descurajat investițiile în producția locală, cu efecte indirecte asupra accesului pacienților la tratamente și asupra politicilor de prevenție.

Declarațiile au fost făcute de Dan Zaharescu, director executiv al Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în cadrul unei conferințe pe teme de concurență.

O taxă concepută pentru controlul costurilor, cu efecte pe termen lung

Taxa clawback a fost introdusă la începutul anilor 2010 ca mecanism de acoperire a diferenței dintre bugetul alocat medicamentelor și consumul real. Nivelul acesteia a crescut progresiv, de la aproximativ 5–11% în primii ani, până la 32% în 2019.

În practică, taxa se aplică asupra valorii medicamentelor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fiind suportată de producători, în condițiile în care prețurile medicamentelor sunt stabilite la nivelul minim european.

„Un producător ajungea să plătească, pe lângă toate celelalte taxe, încă 32% din valoarea medicamentelor rambursate. Aceste decizii au omorât complet orice fel de investiție în industria farmaceutică din România”, a declarat Zaharescu.

Investiții reduse, în ciuda unei piețe în creștere

Potrivit datelor prezentate, investițiile în capacități de producție farmaceutică din România au fost limitate în ultimele două decenii, totalizând sub 200 de milioane de euro.

În același timp, piața medicamentelor a crescut semnificativ, depășind în prezent 7 miliarde de euro anual, ceea ce evidențiază un dezechilibru între consum și capacitatea de producție locală.

Impact asupra accesului la tratament și prevenție

Deși taxa clawback a avut rolul de a controla cheltuielile publice, efectele sale pe termen lung pot influența indirect accesul pacienților la tratamente moderne și dezvoltarea programelor de prevenție.

Lipsa investițiilor în producția locală limitează disponibilitatea rapidă a unor medicamente și reduce flexibilitatea sistemului în gestionarea nevoilor de sănătate publică, inclusiv în programe de screening și tratament precoce.

În contextul actual, în care prevenția și diagnosticul timpuriu sunt priorități declarate ale sistemului de sănătate, sustenabilitatea lanțului de aprovizionare cu medicamente devine un element esențial.

Necesitatea unui cadru predictibil pentru industrie

Reprezentanții industriei susțin că este nevoie de un cadru de reglementare mai predictibil și echilibrat, care să încurajeze investițiile și dezvoltarea capacităților locale de producție.

O astfel de abordare ar putea contribui nu doar la consolidarea industriei farmaceutice, ci și la îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente și la susținerea strategiilor de prevenție și profilaxie la nivel național.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.