SUA: Creștere a leziunilor hepatice asociate suplimentelor alimentare

Peste 50% dintre adulții americani iau zilnic suplimente alimentare. Tot mai multe cercetări scot la iveală un aspect îngrijorător: leziunile hepatice cauzate de suplimente sunt în creștere.

În ultimele trei decenii, s-a observat o creștere semnificativă a leziunilor hepatice și a insuficienței hepatice asociate consumului de suplimente alimentare, potrivit unui articol publicat de National Geographic. Pacienții prezintă, de asemenea, efecte secundare mai puțin severe, precum modificări ale dispoziției, probleme gastrointestinale, oboseală, litiază renală, alopecie și hipertensiune arterială.

Această tendință îngrijorătoare este atribuită mai multor factori: utilizarea suplimentelor care conțin compuși potențial toxici, interacțiuni medicamentoase nocive și fenomenul de „megadozare”, adică administrarea unor doze mult peste limitele recomandate. Deși suplimentele sunt adesea percepute ca soluții rapide pentru diverse probleme de sănătate, majoritatea nu au fost testate riguros pentru eficacitate sau siguranță, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilizarea lor fără supraveghere medicală adecvată.

Pentru anumite condiții de sănătate, deficiențe nutriționale sau etape specifice ale vieții, suplimentarea țintită poate fi benefică; de exemplu, acidul folic în sarcină sau vitamina B12 la vârstnici. Cu toate acestea, pentru majoritatea altor situații, dovezile științifice care să susțină eficacitatea suplimentelor sunt limitate, iar utilizarea necontrolată poate duce la efecte adverse semnificative.

Creșterea leziunilor hepatice asociate suplimentelor alimentare: Ce trebuie să știe medicii de familie

Industria suplimentelor alimentare a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, milioane de persoane apelând zilnic la acestea pentru diverse beneficii, de la sănătatea digestivă la susținerea funcției cognitive și prelungirea longevității. Cu toate acestea, o creștere alarmantă a cazurilor de leziuni hepatice asociate consumului de suplimente ridică semne de întrebare privind siguranța acestor produse și necesitatea unei monitorizări atente din partea medicilor.

Hepatotoxicitatea suplimentelor: date din literatură

Conform celor mai recente studii, suplimentele alimentare reprezintă o cauză tot mai frecventă a leziunilor hepatice induse de medicamente (DILI – Drug-Induced Liver Injury). Spre deosebire de toxicitatea hepatică asociată medicamentelor convenționale, suplimentele alimentare sunt adesea percepute ca fiind „naturale” și, prin urmare, sigure, ceea ce duce la o utilizare necontrolată și la potențiale reacții adverse severe.

Printre substanțele cel mai frecvent implicate în hepatotoxicitate se numără:

• Extractul de ceai verde (Camellia sinensis) – asociat cu leziuni hepatocelulare, mai ales în doze mari sau în combinație cu alte suplimente.
• Ashwagandha (Withania somnifera) – documentată în cazuri de hepatită acută indusă de suplimente.
• Orezul roșu fermentat (Monascus purpureus) – conține monacolină K, similară lovastatinei, putând cauza citoliză hepatică și creșteri ale enzimelor hepatice.

Suplimentele pentru slăbit și performanță sportivă – multe dintre acestea conțin ingrediente care nu sunt declarate sau sunt combinate în mod periculos, crescând riscul de toxicitate hepatică.

Mecanismele hepatotoxicității

Leziunile hepatice cauzate de suplimente pot apărea prin mai multe mecanisme:

• Hepatotoxicitate directă – cauzată de metaboliți reactivi care determină moarte celulară.
• Reacții idiosincrazice – independent de doză, asociate cu susceptibilitatea genetică a pacientului.
• Interacțiuni medicamentoase – suplimentele afecta metabolizarea altor medicamente.

Diagnosticul și managementul pacienților cu suspiciune de hepatotoxicitate

Medicul de familie joacă un rol esențial în recunoașterea precoce a hepatotoxicității cauzate de suplimente.

Anamneza detaliată trebuie să includă:

• Consumul de suplimente (tip, doză, durată, sursă de achiziție).
• Simptome hepatice: fatigabilitate, icter, dureri abdominale, greață.
• Evaluare biologică: AST, ALT, GGT, bilirubină, fosfatază alcalină.
• Excluderea altor cauze: hepatite virale, boală hepatică alcoolică sau metabolică.

În cazurile severe, pacienții pot necesita internare și, în situații critice, transplant hepatic. De aceea, este crucial ca medicii de familie să îndrume pacienții către gastroenterolog sau hepatolog în funcție de severitatea simptomelor.

Recomandări pentru practica medicală

Pentru a reduce riscul de hepatotoxicitate, medicii de familie ar trebui să ofere pacienților următoarele sfaturi:

• Atenție la suplimentele „naturale” – nu sunt întotdeauna sigure și pot interacționa cu medicația cronică.
• Evitarea dozelor mari sau combinate – megadozarea unor vitamine și extracte din plante poate avea efecte hepatotoxice.
• Alegerea produselor cu surse certificate – suplimentele trebuie achiziționate de la producători de încredere, evitând produsele fără reglementare clară.
• Consultația medicală înainte de inițierea unui supliment – pacienții cu boli hepatice preexistente sau tratament cronic trebuie evaluați înainte de a lua suplimente.

Suplimentele alimentare nu sunt lipsite de riscuri, iar utilizarea lor necontrolată poate duce la complicații hepatice grave. Medicul de familie are un rol esențial în educarea pacienților și prevenirea hepatotoxicității prin consiliere adecvată, monitorizare și îndrumare către specialiști atunci când este necesar.

Referinte:

Ghabril M, Ma J, Patidar KR, Nephew L, Desai AP, Orman ES, Vuppalanchi R, Kubal S, Chalasani N. Eight-Fold Increase in Dietary Supplement-Related Liver Failure Leading to Transplant Waitlisting Over the Last Quarter Century in the United States. Liver Transpl. 2022 Feb;28(2):169-179. doi: 10.1002/lt.26246. Epub 2021 Nov 27. PMID: 34331346.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.