Studiu: diagnosticele de MASLD au crescut de aproape 5 ori într-un deceniu

Prevalența înregistrată a bolii hepatice steatozice asociate disfuncției metabolice (MASLD) în medicina primară din Marea Britanie a crescut de aproape cinci ori într-un deceniu, de la 0,52% în 2012 la 2,42% în 2022. În același timp, incidența diagnosticelor s-a dublat, arată un amplu studiu publicat în The Lancet Regional Health – Europe. Autorii avertizează însă că persistă un decalaj de diagnostic, iar evaluarea riscului de fibroză rămâne insuficientă.

Cercetătorii au analizat date provenite din Clinical Practice Research Datalink (CPRD), una dintre cele mai mari baze de date de medicină primară din Marea Britanie, pentru perioada 2003–2022.

Studiul publicat în The Lancet Regional Health – Europe a inclus 365.797 de persoane cu un diagnostic înregistrat de MASLD, comparate, într-o analiză de tip caz-control, cu aproximativ 1,46 milioane de persoane fără un astfel de diagnostic.

Prevalența diagnosticată a crescut de la 0,52% la 2,42%

În 2022, baza de date analizată cuprindea aproximativ 11,7 milioane de persoane active. Prevalența înregistrată a MASLD a crescut de la 0,52% în 2012, reprezentând 51.028 de pacienți, la 2,42% în 2022, când 283.762 de persoane aveau diagnosticul consemnat în evidențele medicale.

În aceeași perioadă, incidența înregistrată a bolii s-a dublat, de la 1,60 la 3,31 cazuri la 1.000 de persoane-ani.

Autorii subliniază că aceste cifre reflectă diagnosticele consemnate în practica medicală și nu trebuie interpretate drept o măsurare directă a prevalenței reale a MASLD în populație. În pofida creșterii numărului de diagnostice, cercetătorii consideră că persistă un decalaj important între numărul persoanelor cu boală și cele identificate în sistemul medical.

Diabetul și hipertensiunea, mult mai frecvente la pacienții cu MASLD

Analiza confirmă legătura strânsă dintre MASLD și factorii de risc cardiometabolic.

Dintre persoanele diagnosticate cu MASLD, 21% aveau diabet zaharat de tip 2, comparativ cu 7,7% în grupul de control.

Hipertensiunea arterială era prezentă la 35,3% dintre pacienții cu MASLD, față de 18,7% dintre persoanele fără diagnosticul de boală hepatică steatozică.

Aceste rezultate susțin abordarea MASLD nu doar ca afecțiune hepatică, ci ca parte a unui profil mai larg de risc metabolic și cardiovascular.

Stratificarea riscului de fibroză s-a îmbunătățit, dar rămâne redusă

Cercetătorii au analizat și disponibilitatea parametrilor necesari pentru calcularea scorului FIB-4, un instrument neinvaziv utilizat pentru estimarea riscului de fibroză hepatică avansată.

Disponibilitatea acestor date a crescut de la 4,3% înainte de 2015 la 22,8% după 2015. Chiar și după această creștere, însă, la o mare parte dintre pacienții cu MASLD nu erau disponibile toate elementele necesare calculării scorului.

Este important de precizat că studiul a evaluat existența în dosarul medical a componentelor necesare calculării FIB-4 și nu demonstrează că scorul a fost efectiv calculat sau utilizat de medic în toate aceste cazuri.

FIB-4, primul pas recomandat pentru evaluarea fibrozei

Rezultatele sunt relevante și pentru medicina primară, în condițiile în care ghidurile europene actuale plasează evaluarea inițială a riscului de fibroză în afara cabinetelor de hepatologie pentru o parte importantă dintre pacienții aflați la risc.

Ghidul comun EASL–EASD–EASO pentru managementul MASLD recomandă identificarea activă a fibrozei la persoanele cu factori de risc cardiometabolic, în special la cele cu diabet zaharat de tip 2, obezitate asociată altor factori de risc metabolic sau valori persistent crescute ale enzimelor hepatice.

Strategia propusă este etapizată: inițial se utilizează un scor bazat pe analize sanguine, precum FIB-4, iar pacienții la care riscul nu poate fi exclus sunt evaluați ulterior prin metode precum elastografia hepatică.

Diferențe în evaluarea pacienților în funcție de etnie

Studiul a identificat și diferențe importante în accesul la datele necesare evaluării fibrozei. Persoanele de origine sud-asiatică erau suprareprezentate în cohorta cu MASLD, dar aveau cea mai redusă disponibilitate a parametrilor necesari calculării FIB-4, de 14,6%.

După ajustarea pentru alți factori, probabilitatea de a avea disponibile aceste date a fost cu aproximativ o treime mai mică decât în cazul persoanelor albe.

Autorii atrag astfel atenția că îmbunătățirea generală a identificării și evaluării MASLD poate ascunde inegalități între diferite grupuri de populație.

Ce arată studiul pentru practica medicală

Rezultatele sugerează că recunoașterea MASLD în medicina primară s-a îmbunătățit substanțial în ultimul deceniu, însă simpla creștere a numărului de diagnostice nu este suficientă.

Identificarea pacienților cu fibroză avansată este importantă deoarece stadiul fibrozei este unul dintre principalii determinanți ai prognosticului hepatic. În acest context, autorii consideră necesară o aplicare mai consecventă a stratificării neinvazive a riscului în practica medicală.

Pentru medicii de familie, datele sunt relevante în special prin suprapunerea MASLD cu diabetul zaharat de tip 2, obezitatea, hipertensiunea și alte componente ale riscului cardiometabolic, pacienți care sunt monitorizați frecvent în asistența medicală primară.

Studiu observațional: rezultatele nu pot fi extrapolate direct României

Cercetarea este observațională și se bazează pe diagnostice și investigații înregistrate retrospectiv în dosarele electronice ale pacienților. Prin urmare, studiul poate descrie evoluția diagnosticării MASLD în sistemul britanic de medicină primară, dar nu poate stabili în ce măsură creșterea observată reflectă o creștere reală a bolii, o mai bună recunoaștere de către medici sau ambele fenomene.

De asemenea, rezultatele provin din Marea Britanie și nu pot fi extrapolate direct la prevalența sau practicile de diagnostic din România.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.