Sistemul oncologic românesc: subfinanțare, acces limitat și coordonare deficitară

Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului All.Can România lansat miercuri, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului care a reunit reprezentanți ai autorităților din sănătate (MS, CNAS), ai Colegiului Farmaciștilor, ai societății civile, economiști din domeniul sănătății, medici, parlamentari și jurnaliști.

Documentul analizează distribuția actuală a resurselor în oncologie și principalele provocări sistemice, punând accent pe ineficiențele care afectează pacienții în toate etapele – de la prevenție și diagnostic, până la tratament și urmărire.

Lipsa programelor de screening populațional, o vulnerabilitate majoră

Raportul, prezentat de dr. Adrian Pană, expert în sănătate publică și management sanitar, arată că testarea sistematică a persoanelor asimptomatice și depistarea precoce sunt aproape inexistente, în lipsa unor programe naționale de screening funcționale. Acest gol afectează direct capacitatea sistemului de a identifica precoce cazurile oncologice și de a interveni eficient.

În plus, numărul redus de consultații preventive în asistența medicală primară limitează șansele de evaluare a riscului oncologic în rândul populației generale.

Fragmentare, acces limitat și distribuție inegală a serviciilor

Printre alte probleme identificate se numără fragmentarea pachetelor de servicii, dificultatea accesării fondurilor la nivel județean și acoperirea neuniformă a serviciilor oncologice la nivel național. Astfel, în timp ce unele servicii – precum radioterapia, îngrijirile paliative sau testarea genetică – sunt dezvoltate incomplet, altele, cum ar fi administrarea chimioterapiei, sunt afectate de o distribuție inegală a medicilor specialiști.

Coordonarea între medicii implicați în îngrijirea pacientului oncologic este deficitară, în special din cauza lipsei unui mecanism de plată pentru rolul de coordonator, fie că este vorba de medicul de familie, fie de oncologul curant.

Finanțare inadecvată și birocrație excesivă

Un alt punct critic abordat în raport este lipsa unor mecanisme de plată care să stimuleze performanța furnizorilor în îndeplinirea obiectivelor naționale de sănătate. Accesul la terapii noi rămâne întârziat, iar birocrația excesivă afectează grav parcursul pacientului – cea mai mare pierdere de timp având loc în etapa de obținere a diagnosticului.

În paralel, există în continuare zone fără medici și populație neasigurată, ceea ce agravează inegalitățile deja existente în accesul la îngrijire oncologică.

Recomandări: de la reforme bugetare la integrarea screeningului în pachetul de bază

Raportul formulează o serie de recomandări, printre care:

• Îmbunătățirea managementului bugetar al FNUASS și creșterea alocărilor pentru oncologie.
• Revizuirea listei consultațiilor decontate în medicina primară, în sensul extinderii rolului preventiv.
• Stabilirea unui plafon anual de contractare a medicamentelor inovative, prin dialog între CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor.
• Integrarea viitoarelor programe de screening în pachetul de bază de servicii medicale.
• Reforma finanțării spitalelor publice, conform Strategiei Naționale de Sănătate 2023–2030.

Ce este All.Can România?

All.Can România este o platformă de colaborare dedicată îmbunătățirii îngrijirii pacienților oncologici și hemato-oncologici, reunind asociații de pacienți, societăți medicale, experți în sănătate și reprezentanți ai industriei farmaceutice inovatoare.

Lansată în august 2023, All.Can România s-a alăturat rețelei internaționale All.Can, devenind a 21-a țară membră și a 6-a care desfășoară un studiu național de percepție în rândul pacienților oncologici, cu scopul de a eficientiza traseul acestora în sistemul de sănătate.

Prin această afiliere, România se conectează la o rețea globală de schimb de informații, experiențe și bune practici în îngrijirea cancerului. All.Can România își propune să devină un spațiu de dialog și acțiune pentru toți actorii implicați – de la profesioniști din domeniul sănătății și autorități, până la organizații de pacienți – contribuind activ la creșterea calității vieții celor afectați de cancer.