Sfat financiar: Ai grijă de sănătatea ta, este cea mai importantă avuție

Au trecut doar trei luni de când am preluat coordonarea Medic24. În acest timp, am parcurs sute de materiale: studii științifice, cazuri clinice prezentate de medici, ghiduri, dar și povești ale pacienților. Din această ultimă categorie fac parte, la rândul meu.

Sunt aici în calitate de inginer – încerc să construiesc un sistem prin care informația (curatoriată, analizată și verificată) să curgă limpede între surse și cititori. La sfârșitul lunii ianuarie, în prima analiză a proiectului, am găsit un site cu zece cititori pe zi. După două luni, numărul a crescut semnificativ. Ceea ce m-a surprins, însă, n-a fost creșterea, ci faptul că o treime dintre aceștia ne accesează direct. E un început bun.

Situația economică actuală

Săptămâna trecută, într-o ședință, am propus un material despre taxele vamale din SUA și efectele lor asupra sănătății din România. Colega mea a început documentarea: urma o analiză amplă, cu statistici, implicații asupra industriei farma din UE și România, accesul pacienților la medicamente și multe altele.

Vineri, însă, după o discuție pe Zoom, am hotărât împreună să oprim materialul. Nu aveam experți care să ne confirme interpretările. Iar contextul global e atât de impredictibil încât nici cei mai optimiști analiști nu emit, deocamdată, prognoze serioase. Am fi căzut în ridicol.

Sursele consultate concluzionau un singur lucru: din punct de vedere economic, mai bine nu va fi. Cât de rău va fi, nu știe nimeni.

Vom citi, deci, cu prudență și informațiile care anunță „vine criza!”, dar și pe cele care spun „nu se schimbă nimic, vedeți-vă de treabă”. Adevărul se află, probabil, undeva între aceste extreme. Iar poziționarea ține, pentru fiecare, de intuiție.

Aici, în partea asta de continent, oamenii încă sunt gospodari. Pun murături, își fac vara sanie. Unii cumpără case – pentru că „imobiliarele nu dau greș niciodată”. Alții vând, convinși că urmează o prăbușire ca în 2008. Mă uit în gura fiecăruia și tac. Nu mă pricep. Dar un lucru am învățat mai abitir de când lucrez la acest proiect: voi investi în mine. În sănătatea mea.

Cea mai bună investiție

La 46 de ani, am decis că e timpul să merg la o colonoscopie – pentru că e vârsta potrivită. Făceam parte din cei 66% dintre români care nu au mers la stomatolog în ultimul an (date CMSR). Am schimbat asta. Voi relua și tratamentul pentru hipertensiune, întrerupt acum zece ani, când cineva mi-a spus că „distruge ficatul”.

Indiferent ce se va întâmpla mai departe – economic sau social – cel mai de preț „bun” al meu este sănătatea. Înainte de a investi în case, acțiuni sau criptomonede, voi investi în propria sănătate. Și nu o voi face după capul meu, ci așa cum îmi recomandă medicul de familie.

Sunt concluzii la care am ajuns după două luni de documentat și revizuit (stilistic) informație medicală. Dar sunt concluzii la care oricine ar trebui să ajungă firesc.

Este incredibil cât de ușor neglijăm această mașinărie fragilă care ne susține sinele. Și aici nu medicii trebuie să intervină primii. Cabinetele sunt supraaglomerate. Iar în spitale, gărzii le răspund tot mai puțini. Cum să le cerem tot lor să facă și educație publică?

Avem nevoie de specialiști în comunicare. De voci echilibrate care să încurajeze prudența, prevenția, grija activă față de sănătate.

Și de o societate care să le asculte.