Scaunele ergonomice și ajustarea biroului ar putea ajuta mai puțin decât se credea în tratarea durerilor de gât și umeri

Scaunele ergonomice, birourile reglabile și modificarea echipamentelor de lucru ar putea avea efecte reduse asupra durerilor de gât, umeri și brațe asociate activității profesionale, potrivit unei noi revizuiri sistematice Cochrane.

Analiza, care a inclus 20 de studii clinice și 2.478 de participanți, nu a identificat beneficii clinice importante și constante ale intervențiilor ergonomice asupra durerii, recuperării funcționale sau concediilor medicale, în comparație cu absența intervenției sau îngrijirea obișnuită.

Rezultatele pun sub semnul întrebării eficacitatea unor măsuri frecvent recomandate persoanelor care lucrează la calculator sau desfășoară activități repetitive, fără a demonstra însă că ergonomia ar fi inutilă în toate situațiile.

Ce intervenții au analizat cercetătorii

Noua revizuire publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews a evaluat intervențiile ergonomice destinate adulților care prezentau deja dureri sau tulburări musculoscheletale asociate muncii.

Au fost incluse studii care au investigat:

• ajustarea înălțimii și configurației biroului;
• modificarea scaunelor și echipamentelor informatice;
• utilizarea unor dispozitive sau accesorii ergonomice;
• educația privind postura, mișcările și comportamentul la locul de muncă.

Treisprezece studii au inclus angajați care lucrau la birou sau utilizau calculatoare, iar celelalte șapte au investigat lucrători din industrie și din alte activități manuale.

Majoritatea cercetărilor au vizat dureri nespecifice ale gâtului, umerilor și membrelor superioare. Au fost incluse și studii asupra unor afecțiuni precum sindromul de tunel carpian și tendinita coafei rotatorilor.

Ce au arătat rezultatele

În comparație cu absența tratamentului, îngrijirea obișnuită sau intervențiile placebo, măsurile ergonomice au produs diferențe mici sau nesemnificative clinic în ceea ce privește durerea.

Pentru rezultatele evaluate pe termen scurt, de până la trei luni, cercetătorii au constatat că:

• intervențiile ergonomice pot avea un efect redus sau absent asupra intensității durerii;
• este probabil ca acestea să nu determine îmbunătățiri importante ale capacității funcționale și recuperării;
• nu au fost identificate reduceri relevante și constante ale absențelor de la serviciu din motive medicale;
• rezultatele privind utilizarea serviciilor medicale au fost neuniforme.

În comparațiile cu programele de exerciții fizice, rezultatele nu au demonstrat un avantaj consistent al intervențiilor ergonomice pentru recuperare sau reducerea utilizării serviciilor medicale. Unele date au sugerat totuși un posibil beneficiu pentru calitatea vieții.

De ce nu sunt concluziile definitive

Autorii atrag atenția că încrederea în dovezi variază de la scăzută la moderată pentru principalele rezultate.

Numeroase studii au inclus loturi mici de participanți, au avut probleme metodologice sau au evaluat intervenții diferite, ceea ce limitează posibilitatea formulării unor concluzii generale.

De asemenea, participanții știau adesea dacă beneficiau de ajustări ergonomice, situație care poate influența evaluarea subiectivă a durerii.

Nu au existat suficiente date privind reapariția simptomelor sau impactul pe termen lung asupra productivității și capacității de muncă.

O distincție importantă este că revizuirea a analizat în principal tratamentul simptomelor deja existente, nu eficacitatea intervențiilor ergonomice în prevenirea apariției unor noi afecțiuni musculoscheletale.

Ce implicații există pentru medicii de familie și medicina muncii

Durerile cervicale, ale umerilor și membrelor superioare reprezintă motive frecvente de prezentare în asistența medicală primară, în special în rândul persoanelor care desfășoară activități sedentare sau repetitive.

Rezultatele noii analize sugerează că simpla recomandare a unui scaun ergonomic, a unui birou reglabil sau a schimbării poziției de lucru nu ar trebui considerată, în sine, o intervenție terapeutică suficientă pentru pacienții simptomatici.

În practica medicală, evaluarea clinică rămâne necesară pentru diferențierea durerilor musculoscheletale nespecifice de afecțiuni care necesită abordări specifice, precum neuropatiile de compresie sau leziunile tendinoase.

Conduita trebuie individualizată în funcție de diagnostic, severitatea simptomelor și limitările funcționale. Programele de exerciții terapeutice, recuperarea medicală și adaptarea activității profesionale pot fi luate în considerare în cadrul unui plan terapeutic mai amplu, potrivit indicațiilor clinice.

Autorii revizuirii nu recomandă abandonarea măsurilor ergonomice, ci atrag atenția că beneficiile lor terapeutice sunt insuficient demonstrate și că sunt necesare cercetări de calitate mai bună.

Pentru angajatori și serviciile de medicina muncii, rezultatele reprezintă un argument pentru evaluarea critică a investițiilor în echipamente ergonomice, în special atunci când obiectivul declarat este reducerea durerii sau a concediilor medicale la angajații deja simptomatici.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.