România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru prevenție

România alocă pentru prevenție unele dintre cele mai reduse resurse din Europa. O postare recentă a Institutului Național de Sănătate Publică atrage atenția că, în 2022, cheltuielile pentru prevenție au fost de numai 24 de euro pe locuitor, față de o medie a Uniunii Europene de 202 euro. Datele Eurostat disponibile între timp pentru 2023 indică o situație și mai nefavorabilă: România a ajuns la 12,2 euro pe locuitor, cel mai redus nivel din UE.

Într-o postare publicată pe pagina sa oficială, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atrage atenția asupra nivelului redus al finanțării prevenției în România.

Potrivit cifrelor prezentate de instituție, bazate pe date Eurostat pentru anul 2022, România cheltuia 24 de euro anual pentru prevenție pentru fiecare locuitor, comparativ cu 202 euro la nivelul Uniunii Europene și 458 euro în Germania. Polonia și România ocupau ultimele două poziții din UE.

Cele mai recente date Eurostat: 12,2 euro pe locuitor în România

Între timp, Eurostat a publicat datele pentru anul 2023, extrase în martie 2026. Acestea arată că România a cheltuit pentru prevenție numai 12,2 euro pe locuitor, cea mai mică valoare înregistrată în Uniunea Europeană.

Media UE a fost de 140,1 euro pe locuitor. Cele mai mari sume au fost raportate de Țările de Jos – 303,9 euro pe locuitor –, Germania – 283,5 euro – și Austria – 245,4 euro. Polonia, cu 24,5 euro pe locuitor, s-a situat pe penultimul loc.

Astfel, în termeni nominali, cheltuiala pentru prevenție pe cap de locuitor a fost în Țările de Jos de aproximativ 25 de ori mai mare decât în România.

Cheltuielile pentru prevenție în statele UE – tabel comparativ

Sursa tabelului: Eurostat, date pentru 2023, indicatorii hlth_sha11_hchp și hlth_sha11_hc. Datele pentru UE, Malta și Finlanda sunt marcate de Eurostat ca provizorii.

Diferența rămâne foarte mare și după ajustarea la puterea de cumpărare

Comparația exclusiv în euro este influențată de diferențele de prețuri și venituri dintre state. Eurostat publică de aceea și valorile în standardul puterii de cumpărare – PPS.

Nici această ajustare nu schimbă însă poziția României. În 2023, România a înregistrat numai 22,3 PPS pe locuitor pentru prevenție, față de 260 PPS în Germania și 250,9 PPS în Țările de Jos.

După corectarea diferențelor de preț dintre economii, Germania cheltuiește astfel pentru prevenție de aproximativ 12 ori mai mult pe locuitor decât România.

De ce sunt cifrele din 2023 atât de diferite de cele din 2022

Datele din postarea INSP nu sunt eronate, dar se referă la anul 2022. Eurostat atrage atenția că perioada pandemiei COVID-19 a produs o creștere neobișnuită a cheltuielilor clasificate drept prevenție, în special prin programele de imunizare.

La nivelul UE, cheltuielile totale pentru prevenție au scăzut cu 33,6% în 2023 față de 2022, în prețuri curente. Ponderea prevenției în totalul cheltuielilor de sănătate a coborât de la 5,7% în 2022 la 3,7% în 2023.

În România, valoarea pe locuitor a scăzut de la 24,3 euro în 2022 la 12,2 euro în 2023. În același timp, România a ajuns de pe penultimele poziții ale clasamentului pe ultimul loc în UE.

Doar 1,3% din cheltuielile de sănătate ale României merg către prevenție

Diferența nu este determinată numai de faptul că România dispune de un buget general de sănătate mai mic. Și ponderea din resursele existente direcționată către prevenție este redusă.

În 2023, prevenția a reprezentat 1,3% din cheltuielile curente de sănătate ale României, comparativ cu 3,7% la nivelul UE. Doar Malta, cu 0,9%, a raportat o pondere mai redusă.

Țările de Jos au alocat prevenției 5,2% din cheltuielile de sănătate, Germania și Croația câte 4,8%, Italia 4,7%, iar Finlanda 4,6%.

Raportat la întreaga economie, România a cheltuit pentru prevenție echivalentul a numai 0,07% din PIB, cel mai redus nivel din UE. Germania a alocat 0,56% din PIB, Țările de Jos 0,52%, Finlanda 0,48%, iar Austria 0,47%.

România are și cele mai mici cheltuieli totale pentru sănătate din UE

Subfinanțarea prevenției se suprapune peste un nivel general redus al finanțării sănătății. Conform unei analize Eurostat privind cheltuielile de sănătate, România a cheltuit în 2023 aproximativ 972 de euro pe locuitor pentru sănătate, față de o medie de 3.835 de euro în Uniunea Europeană.

România a avut astfel cea mai redusă cheltuială pentru sănătate pe locuitor dintre statele UE. Raportată la PIB, cheltuiala curentă pentru sănătate a fost de 5,7%, comparativ cu 10% la nivelul Uniunii.

Chiar și după ajustarea pentru diferențele de preț, România rămâne pe ultima poziție, cu 1.776 PPS pe locuitor pentru sănătate, comparativ cu 5.413 PPS în Germania.

OECD: prevenția primește aproximativ 1% din cheltuielile de sănătate

Problema este evidențiată și de OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025. Organizația estimează că România a alocat prevenției aproximativ 1% din cheltuielile de sănătate în 2023, comparativ cu o medie OECD de 3%.

OECD subliniază totodată caracterul predominant spitalicesc al sistemului românesc. Serviciile spitalicești absorb aproximativ 44% din cheltuielile pentru sănătate, față de o medie OECD de 39%, în timp ce resursele pentru asistența primară și prevenție rămân reduse.

Organizația recomandă o deplasare mai accentuată a resurselor către asistența medicală primară, serviciile comunitare și prevenție, inclusiv prin consolidarea screeningului și prin intervenții asupra factorilor de risc pentru bolile cronice netransmisibile.

Ce este inclus în „cheltuielile pentru prevenție”

Indicatorul Eurostat nu cuprinde orice serviciu medical efectuat înainte de apariția unei complicații. Statele raportează datele conform metodologiei internaționale System of Health Accounts 2011, elaborată de OECD, Eurostat și Organizația Mondială a Sănătății.

În categoria HC.6 – „preventive care” intră în principal:

• programele de informare, educație pentru sănătate și consiliere;
• programele de vaccinare;
• screeningul și depistarea precoce a bolilor;
• controalele și monitorizarea stării de sănătate;
• supravegherea epidemiologică și controlul riscurilor și bolilor;
• pregătirea pentru urgențe și dezastre din perspectiva sănătății publice.

Metodologia include în prevenție în principal intervențiile de prevenție primară și secundară. Serviciile destinate tratării unei boli deja diagnosticate sunt, în general, clasificate în alte categorii de cheltuieli.

România are și o mortalitate prevenibilă ridicată

Nivelul redus al investițiilor în prevenție trebuie analizat și în contextul indicatorilor de sănătate. Potrivit aceleiași evaluări OECD, România înregistrează o rată a mortalității din cauze prevenibile de aproximativ 251 de decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu o medie OECD de 145 la 100.000.

Bolile cardiovasculare și cancerul sunt principalele cauze de deces, iar aproape o treime din mortalitatea din România este asociată unor factori comportamentali modificabili, precum fumatul, consumul de alcool, alimentația necorespunzătoare, excesul ponderal și lipsa activității fizice.

OECD consideră că România are nevoie de măsuri mai consistente pentru prevenirea bolilor cronice, creșterea alfabetizării în sănătate și dezvoltarea programelor populaționale de screening.

Cheltuielile mici nu înseamnă automat că fiecare serviciu preventiv lipsește

Datele trebuie însă interpretate și cu o precauție metodologică. Eurostat precizează că, în unele state, poate fi dificilă separarea exactă a cheltuielilor preventive de cele curative sau de reabilitare. De exemplu, un control preventiv realizat în cadrul unei consultații la medicul de familie poate fi înregistrat contabil împreună cu alte servicii medicale.

Acest lucru poate conduce la o anumită subestimare a cheltuielilor pentru prevenție și poate influența comparațiile între țări. Diferențele foarte mari observate în cazul României rămân însă vizibile indiferent dacă analiza este realizată în euro pe locuitor, în PPS, ca procent din bugetul de sănătate sau ca procent din PIB.

Mesajul INSP potrivit căruia resursele insuficiente destinate prevenției generează ulterior presiuni mai mari asupra serviciilor curative trebuie privit ca o concluzie de politică de sănătate, nu ca o formulă financiară în care fiecare euro necheltuit produce automat un cost ulterior fix. Eficiența economică diferă de la o intervenție preventivă la alta. Datele OECD susțin însă necesitatea consolidării prevenției și a asistenței primare pentru reducerea bolilor evitabile, a internărilor care pot fi prevenite și a presiunii asupra sistemului spitalicesc.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.