Pachetul de prevenție pentru adulți reprezintă una dintre puținele inițiative sistemice prin care medicina de familie este recunoscută și sprijinită în rolul său esențial de protejare a sănătății populației active. Cu toate acestea, aplicarea lui în practică rămâne, adesea, fragmentară – din cauza birocrației, a lipsei de informații clare sau a dificultăților de integrare în activitatea zilnică a cabinetului. Acest ghid a fost conceput pentru a răspunde acestor provocări, oferind un instrument practic, actualizat și bine structurat, care să susțină activitatea medicului de familie.
România este „condamnată” să își majoreze resursele alocate sănătății

Factorii care determină o creștere a cheltuielilor includ îmbătrânirea populației, schimbarea profilului bolilor spre afecțiuni cronice netransmisibile și creșterea costurilor pentru personalul medical și tehnologiile avansate.
Aceaata este una dintre concluziile studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, coordonat de Dragoș Niculae Garofil și publicat recent pe platforma Applied Research a Academiei de Studii Economice (ASE).
Studiul (care poate fi accesat aici) scoate în evidență principalele probleme și provocări ale finanțării sănătății, comparând situația României cu cea a altor state europene.
Principalele concluzii ale studiului
România investește semnificativ mai puțin în sănătate comparativ cu media europeană
Studiul arată că România alocă un procent semnificativ mai mic din PIB pentru sănătate față de media UE. În perioada 2013-2022, finanțarea sănătății în România s-a situat constant sub 50% din media Uniunii Europene (ex. 10,9% media UE, comparativ cu doar 5,5% din PIB alocat în România în 2020)
Creșterea finanțării trebuie să fie sustenabilă și echitabilă
Deși în ultimii opt ani cheltuielile cu sănătatea au crescut cu peste un punct procentual din PIB, este esențial ca acest proces să continue printr-o creștere sustenabilă a contribuției publice, nu doar prin plăți directe din partea pacienților, care deja reprezintă aproximativ 30% din total
Fondurile europene, o oportunitate, dar cu provocări în gestionare
Programele de finanțare europene, precum Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programul pentru Sănătate, oferă o șansă pentru modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor medicale. Cu toate acestea, studiul subliniază că gestionarea eficientă a acestor fonduri este crucială pentru succesul reformelor
Creșterea cheltuielilor cu sănătatea este inevitabilă
Factorii care determină o creștere a cheltuielilor includ îmbătrânirea populației, schimbarea profilului bolilor spre afecțiuni cronice netransmisibile și creșterea costurilor pentru personalul medical și tehnologiile avansate. Studiul sugerează că România este „condamnată” să își majoreze resursele alocate sănătății pe termen mediu și lung
Sistemul de sănătate trebuie să devină mai eficient
Pentru a optimiza utilizarea fondurilor, este necesară o planificare bugetară multianuală, contractarea serviciilor în funcție de nevoile populației și mecanisme de plată care să încurajeze furnizorii să ofere servicii eficiente și accesibile. De asemenea, studiul recomandă creșterea transparenței în alocarea resurselor
Studiul oferă o bază solidă pentru îmbunătățirea politicilor de finanțare a sănătății în România, subliniind necesitatea unei abordări strategice și sustenabile. Datele și concluziile prezentate pot contribui la o mai bună înțelegere a provocărilor din sistem și la adoptarea unor măsuri care să îmbunătățească accesul și calitatea serviciilor medicale.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.