România are cea mai mare mortalitate prin atac cerebral din Europa

Ziua Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral este marcată anual pe data de 29 octombrie.

În România, potrivit reprezentanților Societății Naţionale de Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) ¹, cea mai mare mortalitate este cauzată de accidentele vasculare cerebral.

Îngrijorător este faptul că în țara noastră incidenţa accidentului vascular cerebral (AVC) a crescut în rândul persoanelor tinere, cu vârste de peste 20 de ani.

În România, AVC-ul este prima cauză de invaliditate şi a doua cauză de mortalitate în rândul populaţiei, iar un studiu recent, care analizează evoluţia bolii la noi în ţară, semnalează că unu din şase români va face un AVC. Patru români mor în fiecare oră din cauza AVC. În România, accidentul vascular cerebral reprezintă a doua cauză de mortalitate – 21,64% şi dizabilitate – 11,34%, cu un cost anual pentru statul român de aproximativ 657 milioane de euro. Cheltuielile directe şi indirecte ajung să reprezinte aproximativ 0,4% din PIB.
– dr. Gheorghe Iana, preşedintele SNRIR

Ce este accidentul vascular cerebral (AVC)

Un AVC apare atunci când ţesutul cerebral este privat de oxigen şi nutrient din cauza întreruperii circulaţiei sângelui. Lipsită de oxigen, materia cenuşie moare după câteva minute şi nu mai poate fi recuperată niciodată. Deteriorarea sau moartea celulelor provoacă o simptomatologie clară în părţile corpului care sunt controlate de părţile creierului afectate de accidental vascular cerebral. Timpul este cel mai important în cazul pacientului care suferă un AVC, el având maximum şase ore la dispoziţie să ajungă într-o unitate spitalicească pentru a fi tratat, astfel încât să i se salveze viaţa şi să rămână cu cât mai puţine sechele.

Simptome ale accidentului vascular cerebral

Atenție la momentul în care încep semnele și simptomele. Perioada de timp scursă până la intervenția medicală poate afecta opțiunile de tratament:

• Probleme cu vorbirea și înțelegerea. Confuzie.
• Paralizie sau amorțeală a feței, a brațului sau a piciorului. Acest lucru se întâmplă adesea doar pe o parte a corpului.
• Încercați să ridicați ambele brațe deasupra capului în același timp. Dacă un braț începe să cadă, este posibil să suferiți un AVC.
• O parte a gurii poate cădea când încercați să zâmbiți.
• Probleme cu văzul în unul sau în ambii ochi. S-ar putea să aveți dintr-o dată o vedere neclară, înnegrită sau puteți vedea dublu.
• Durere de cap. O durere bruscă, severă de cap, care poate fi însoțită de vărsături, amețeli sau alterarea conștiinței, poate indica faptul că suferiți de un accident vascular cerebral.
• Probleme cu mersul, pierderea echilibrului sau pierderea coordonării.

Testul FAST

Pentru a putea beneficia de tratament în primele 4,5 ore, este foarte important ca pacientul sau aparținătorii să recunoască semnele accidentului vascular cerebral și să cheme un echipaj de urgență (telefon 112) care va transporta pacientul în cel mai scurt timp posibil spre unitatea de urgență în care se efectuează tromboliza.

Următorul test este vital pentru a ajuta la diagnosticarea rapidă a accidentului vascular cerebral.

F – Face (Fata) – Cere persoanei sa zambeasca. Ti se pare ca fata e asimetrica sau gura e cazuta intr-o parte?

A – Arms (Brate) – Cere persoanei sa ridice simultan ambele brate deasupra capului. Unul dintre ele ramane inert sau mai jos decat celalalt?

S – Speech (Vorbire) – Cere-i persoanei sa repete o fraza simpla (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poti distinge ce zice sau vorbeste ciudat?

T – Time (Timp) – Daca remarci oricare dintre aceste semne, suna IMEDIAT la 112! Pentru ca persoana sa fie transportata cat mai repede la spital, spune-i operatorului ca suspectezi ca aceasta a suferit un accident vascular cerebral si transmite-i ora la care au aparut primele simptome.

Odată ajunși la unitatea de primiri urgențe, veți fi supuși unor teste rapide care vor indica tipul de AVC (ischemic sau hemoragic), funcție de care medicii vor putea iniția tratamentul corespunzător: tromboliza intravenoasă (în cazul AVC ischemic) sau oprirea hemoragiei (în cazul AVC hemoragic).

În cazul în care suferiți de afecțiuni care va expun unui risc crescut de AVC (HTA, diabet zaharat, trigliceride/colesterol crescute, fumător cronic, consumator de alcool cronic etc) puteți preveni apariția acestuia prin măsuri de profilaxie primară; dacă ați suferit deja un accident vascular cerebral, este foarte important să respectați măsurile de profilaxie secundară, pentru a preveni apariția unui nou AVC.

De punctat faptul că la persoanele tinere unele dintre cauzele AVC mai frecvent întâlnite decât la vârstnici sunt bolile genetice sau dobândite care cresc coagulabilitatea sangelui şi boli ale vaselor. De cele mai multe ori persoana în cauză nu ştie de existenţa respectivei afecţiuni. Este şi dificil de depistat o astfel de boală deoarece testele genetice sunt vaste şi nu reprezintă metode de screening populaţional. Se pot recomanda astfel de investigaţii în cazul persoanelor cu episoade de tromboflebită profundă, femeilor care au suferit pierderi repetate de sarcini fără o explicaţie sau în cazul altor semne clinice care duc cu gândul la suferinţa cardio-vasculară. Important este ca persoanele tinere să înţeleagă importanţa acelui examen anual care ar trebui efectuat la medicul de familie. Alături de analizele de laborator care pot depista valori crescute ale colesterolului, ale glicemiei, examenul clinic poate depista valori crescute ale tensiunii arteriale, sufluri cardiace anormale. În funcţie de acest examen anual, medicul de familie poate îndruma pacientul către anumiţi specialişti dacă descoperă semne şi simptome pentru anumite afecţiuni. De asemenea, poate face recomandări pentru un anumit tratament sau pentru schimbarea stilului de viaţă atunci când există acei factori de risc modificabili […] Eficacitatea trombolizei depinde de timpul de intervenţie, fiind cu atât mai mare cu cât tromboliza este efectuată într-un interval de timp mai scurt de la debutul AVC. Este recomandat să se facă toate demersurile necesare pentru ca majoritatea cazurilor să fie tratate într-o fereastră terapeutică de trei ore, iar cazurile tratate într-un interval de 3 până la 4.5 ore de la debut să constituie o minoritate. Ideal ar fi ca pacientul să ajungă la noi în primele 3-3,5 ore de la primele semne apărute. În cele 4,5 ore sunt incluse şi investigaţiile şi demararea tratamentului. Cu cât tratamentul este administrat mai devreme, cu atât se pierd mai puţini neuroni pierduţi şi riscul de sechele este mai mic. În acest caz, timpul nu „înseamnă bani”, ci „timpul înseamnă creier”. Şi persoanele tinere pot beneficia de tromboliză dacă ajung la spital în această fereastră terapeutică.
– dr. Oana Bişoc, medic neurolog în cadrul Spitalului de Neurochirurgie „N. Oblu” Iaşi

Referințe

• 1. Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România (SNRIR) este o asociație non-profit, educațională și științifică care are ca scop îmbunătățirea îngrijirii pacienților prin susținerea predării, științei, cercetării și practicii clinice în domeniul radiologiei cardiovasculare și intervenționale.