Ministerul Sănătăţii recomandă verificarea regulată a tensiunii arteriale, descurajarea fumatului şi a consumului de alcool

Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei verificarea regulată a tensiunii arteriale, descurajarea fumatului şi a consumului cronic de alcool în cantităţi mari, se recomandă, de asemena, activitatea fizică regulată şi o dietă cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi saturate şi bogată în fructe, legume şi fibre.

În România, accidentul vascular cerebral (AVC) este prima cauză de invaliditate şi a doua cauză de mortalitate în rândul populaţiei.

Pentru a oferi cele mai bune îngrijiri în tratarea imediată a acestei afecțiuni, Ministerul Sănătății derulează începând cu anul 2015, programul pilot „Acțiunea Prioritară pentru Tratamentul Intervențional al AVC” prin intermediul căruia pacienții cu AVC ischemic acut pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 – 5 ore de la debutul primelor simptome.

În perioada 2015-2018, aproximativ 1830 pacienți au beneficiat de tratament, suma cheltuită fiind de 12.767.000 lei.

Anul acesta, Ministerul Sănătății a extins programul pilot Acțiunea prioritară pentru tratamentul intervențional al AVC, de la 10 la 43 de spitale distribuite pe teritoriul a 36 de județe și municipiul București. Se așteaptă ca, în următorii doi ani, aproximativ 6.000 de pacienți cu AVC să beneficieze de acest tip de terapie, ceea ce va duce la o scăderea semnificativă a consecințelor extrem de severe ale acestei afecțiuni.

Recunoașterea imediată a semnelor unui accident vascular cerebral este extrem de importantă, întrucât tromboliza intravenoasă nu poate fi efectuată decât în primele 4 ore și jumătate de la debutul primelor semne. Astfel, orice pacient care dezvoltă brusc asimetrie a feței, scădere de forță musculară cu slăbiciune a unui braț sau/și a unui picior, tulburare de vorbire sau tulburare de coordonare a membrelor ar trebui să se prezinte de urgență la spital.

Ce presupune protocolul pentru procedurile intervenționale în AVC acut

Tromboliza sistemică cu rtPA (tromboliză intravenoasă) este eficientă pentru tratamentul pacienților cu accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut în primele 4.5 ore de la debutul simptomatologiei în absența contraindicațiilor. Principalele limite ale acestui tratament sunt fereastra terapeutică îngustă și eficiența redusă în cazul ocluziei arterelor de calibru mare (artera carotidă internă, segmentul inițial al arterei cerebrale medii, artera bazilară) precum și faptul că acest tratament este contraindicat în cazul unor pacienți ale căror particularități clinice se asociază cu un risc crescut de complicații hemoragice.

Pe lângă tromboliza intravenoasă, s-au dezvoltat în ultimii ani diferite tehnici pentru a obține recanalizarea arterială prin intermediul unui abord endovascular. Aceste tehnici includ tromboliza farmacologică intraarterială și trombectomia mecanică prin intermediul unor dispozitive de extracție a trombului. Obiectivul fundamental al tratamentului endovascular este obținerea unei rate mai mari de recanalizare arterială prin intervenție directă la locul ocluziei, în special în ocluziile de vas mare, reducerea complicațiilor hemoragice și prelungirea ferestrei terapeutice. Tratamentul endovascular are însă ca inconvenient complexitatea tehnică superioară, necesitând un timp mai lung pentru intervenție și fiind asociat cu un risc de complicații intraprocedurale. În unele cazuri există posibilitatea de a obține un bun rezultat radiologic care nu se asociază însă cu un beneficiu clinic (recanalizare ineficientă), de aceea este necesară o selecție strictă și adecvată a pacienților pentru a putea obține un raport favorabil între beneficii și riscuri.

Fereastra terapeutică (intervalul de timp între debutul simptomatologiei și momentul administrării rtPA) pentru tromboliza intravenoasă este de 4,5 ore.

Fereastra terapeutică pentru tratamentul endovascular este de 6 ore pentru accidentele vasculare cerebrale emisferice (în teritoriul anterior) și de 12 ore pentru accidentele vasculare cerebrale în teritoriul posterior (în funcție de particularitățile clinice, în cazul în care deficitul neurologic este fluctuant sau evoluția este progresivă, în mod individualizat se poate accepta un interval maxim de 24 ore pentru tromboza de arteră bazilară).

Este necesară educarea populaţiei în vederea recunoaşterii precoce a semnelor şi simptomelor unui accident vascular cerebral.

În etapa iniţială a implementării Acțiunii Prioritare privind Tratamentul în AVC ischemice acute, accentul se va pune pe educarea personalului medical implicat în traseul pacientului (operatori ai serviciului de urgenţă şi ai serviciilor de ambulanţă, precum şi a personalului medical din spitalele în care se va desfaşura programul.

Recunoaşterea precoce a unui posibil accident vascular cerebral

Declanşarea întregului lanţ de acţiuni care are drept scop transportul cât mai rapid la cea mai apropiată unitate spitalicească aptă să efectueze proceduri de revascularizare, începe cu operatorul care va prelua apelul de urgenţă. Este esenţial ca acesta să obţină răspuns la următoarele întrebări privind pacientul:

a. Vârsta pacientului: pacienţii sub 18 ani nu sunt eligibili pentru tromboliză
b. Este complet alert (treaz)?
c. Respiră normal?
d. Este capabil să vorbească normal?
e. De ce credeţi că este vorba despre un accident vascular cerebral?

• Probleme de motilitate
• Probleme de vorbire
• Amorţeli sau scădere a sensibilităţii
• Probleme vizuale
• Instalare bruscă a unei cefalee severe

f. Când a fost ultima dată normal (fără această problemă) ?
g. A mai avut vreodată un accident vascular cerebral ?

Echipajul ambulanţei ajuns la domiciliul pacientului va verifica rapid:

a. dacă se menţine suspiciunea de accident vascular cerebral
b. ora exactă a debutului (se va nota în fişa pacientului)
c. dacă a existat un traumatism secundar instalarii AVC

În cazul în care, luând în calcul şi durata transportului, se apreciază că pacientul va ajunge la Unitatea de Primiri Urgenţe a unităţii spitaliceşti aptă să efectueze tromboliza i.v într-un interval de maxim 4,5 ore de la debutul AVC, se va proceda în regim de maximă urgenţă la transportul pacientului

(trebuie avut în vedere și timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor după ajungerea pacientului la camera de gardă ).

Pentru pacienții aflați în afara intervalului de tromboliză intravenoasă, se va aprecia de către medicul neurolog, oportunitatea efectuării altor proceduri de revascularizare (vezi etapa de spital); de aceea orice suspiciune de AVC acut, trebuie transportată cu prioritate la cea mai apropiată unitate de urgențe neurovasculare, aptă să efectueze revascularizarea pe cale endovasculară.

În cazul în care nu se poate respecta acest interval, pacientul va fi transportat urgent la spital, dar nu se va mai declanşa protocolul pentru fibrinoliză.

Unitatea de Primiri Urgenţe va fi anunţată de sosirea unui pacient cu posibil diagnostic de AVC aflat în fereastra terapeutică pentru tratament de revascularizare.

În situaţia în care Unitatea de Primiri Urgenţe contactată nu are posibilitatea de a efectua tratament de revascularizare, vor fi contactate alte unităţi apropiate (în cazul în care există) cu condiţia respectării intervalului de timp maxim în care acest tratament poate fi efectuat.

Echipajul ambulanţei va nota ora preluării apelului, ora ajungerii la caz, ora ajungerii la unitatea de primiri urgenţe, pentru a putea evalua ulterior segmentele care pot fi imbunătăţite în traseul pacientului.

Referințe

• Asociația Națională Română de Stroke (AVC) – https://anrs-neurologie.ro/
• Societatea de Neurologie din România – https://www.neurology.ro/