Reforma finanțării spitalelor: banii ar urma să urmeze pacientul tratat, nu numărul de paturi

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a anunțat joi un nou pachet de reformă care vizează finanțarea și organizarea spitalelor din România. Măsurile urmăresc trecerea de la un model centrat pe numărul de paturi la unul orientat spre serviciile medicale acordate și pacienții tratați.

Finanțarea spitalelor ar urma să fie legată de activitatea medicală efectivă

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate pregătesc un nou model de finanțare a spitalelor, prin care unitățile sanitare ar urma să fie susținute financiar în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, nu de numărul de paturi existente.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila, potrivit comunicatului Ministerului Sănătății.

Schimbarea vizează eliminarea mecanismului prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale puteau fi dezavantajate financiar, deși tratau mai mulți pacienți sau cazuri mai complexe. În practică, noul model ar trebui să stimuleze activitatea medicală reală și să reducă dependența finanțării de structura administrativă a spitalului.

Secții mai flexibile și repartizarea paturilor în funcție de nevoile județene

Pachetul anunțat include trei ordine de ministru, cu efect asupra finanțării, organizării structurilor spitalicești și repartizării paturilor la nivel județean.

Una dintre modificări prevede ca secțiile spitalicești să poată fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent. Ministerul susține că această flexibilizare ar permite o adaptare mai bună a spitalelor la nevoile locale, mai ales în județele unde distribuția specialităților și presiunea pe servicii nu corespund întotdeauna structurii formale existente.

Repartizarea paturilor la nivel județean ar urma să fie făcută în funcție de activitatea medicală efectivă și de nevoile reale ale populației. Pentru pacienți, obiectivul declarat este un acces mai bun la servicii; pentru medici și personalul medical, recunoașterea activității desfășurate în spitalele cu volum mare de pacienți și cazuri complexe.

CNAS estimează creșteri pentru majoritatea spitalelor în 2026

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Sănătății, după aplicarea noii metodologii de calcul, 98,19% dintre spitale ar urma să aibă o estimare financiară pozitivă pentru anul 2026, comparativ cu realizările din 2025.

Cele mai mari creșteri medii sunt estimate pentru spitalele de categoria IM, cu aproximativ 15,06%. Spitalele din categoriile II și III ar urma să înregistreze creșteri medii de aproximativ 10,7%, în timp ce spitalele din categoriile IV și V ar avea creșteri mai moderate.

Ministerul afirmă că măsurile „nu afectează calitatea serviciilor medicale și nu reduc accesul pacienților la îngrijire”, ci urmăresc un sistem mai eficient și mai apropiat de nevoile reale ale populației.

Investițiile prin PNRR: întârzieri, depășiri de costuri și riscul blocării unor lucrări

În paralel cu reforma finanțării spitalelor, Cseke Attila a prezentat și situația investițiilor sanitare finanțate prin PNRR. Potrivit Ministerului Sănătății, opt proiecte — șase spitale și două centre de pregătire continuă — înregistrează costuri suplimentare peste valorile prevăzute inițial, depășirile fiind estimate la aproximativ 1,2 miliarde de lei.

Ministerul a semnalat și existența unor Hotărâri de Guvern restante pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai unor obiective de investiții. Aceste acte normative sunt necesare pentru continuarea finanțării și efectuarea plăților.

Un exemplu menționat de Ministerul Sănătății este Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unde constructorul ar fi retras personalul din cauza întârzierilor la plată.

Guvernul admite că există riscuri pentru proiectele întârziate

Întrebată joi, după ședința de Guvern, despre riscul întârzierii sau opririi unor investiții din sănătate, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat că problema există.

„Riscuri cu siguranță există”, a spus aceasta, precizând că ministrul interimar al Sănătății a prezentat o analiză privind situația găsită la minister, inclusiv faptul că anumite proiecte „nu pot înainta din cauza absenței acestor HG-uri”.

Ioana Dogioiu a adăugat că hotărârile de guvern necesare „nu au fost nici măcar inițiate” și trebuie introduse într-o procedură de urgență. Întrebată dacă acestea ar putea fi discutate în următoarea ședință de Guvern, purtătorul de cuvânt a răspuns că nu poate preciza un termen: „Intenția este să se întâmple cât mai repede. (…) Dar e o procedură de avizare întreagă.”

O reformă cu miză dublă: activitatea spitalelor și investițiile blocate

Pachetul anunțat de Ministerul Sănătății are două componente distincte, dar legate de aceeași problemă de fond: modul în care sistemul sanitar folosește resursele disponibile.

Pe de o parte, reforma finanțării promite să mute accentul de pe capacitatea administrativă — numărul de paturi — pe activitatea medicală efectivă. Pe de altă parte, situația investițiilor PNRR arată că infrastructura sanitară rămâne vulnerabilă la întârzieri administrative, actualizări incomplete de costuri și blocaje în circuitul decizional.

Pentru spitale, medici și pacienți, efectul real al reformei va depinde de forma finală a actelor normative, de modul în care CNAS va aplica noua metodologie și de capacitatea Guvernului de a debloca rapid investițiile aflate în risc.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.