Recunoașterea semnelor și simptomelor ADHD la copil

Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare la copii. ADHD afectează capacitatea copilului de a se concentra, de a-și controla impulsurile și de a gestiona nivelul de activitate. Recunoașterea timpurie a semnelor și simptomelor ADHD este esențială pentru intervenția adecvată și pentru a minimiza impactul negativ asupra vieții copilului.

Simptome de lipsă de atenție

• Dificultate de a rămâne concentrat asupra detaliilor;
• Greșeli frecvente din neatenție la școală;
• Dificultăți de organizare și planificare;
• Evitarea sarcinilor care necesită concentrare prelungită;
• Uitarea frecventă a obiectelor sau activităților zilnice;
• Distragere ușoară la stimuli externi.

Simptome de hiperactivitate

• Mișcări constante ale mâinilor sau picioarelor;
• Dificultate de a sta așezat pe perioade lungi;
• Aleargă sau se cațără excesiv, fără un scop clar;
• Vorbește excesiv, chiar și când nu este cazul;
• Se foiește și are dificultăți de a rămâne liniștit.

Simptome de impulsivitate

• Dificultate de a aștepta rândul;
• Răspunde fără a asculta întreaga întrebare;
• Intervine sau întrerupe frecvent conversațiile altora;
• Ia decizii fără a lua în considerare consecințele.

Diagnosticul ADHD

Diagnosticul ADHD se face de obicei în baza unor criterii stabilite de Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5). Evaluarea implică interviuri clinice, chestionare pentru părinți și profesori și observații directe. În România, diagnosticul este stabilit de către psihiatri, psihologi clinicieni sau psihiatri pediatri.

Diferențierea ADHD de alte tulburări

Simptomele ADHD pot fi ușor confundate cu alte tulburări, precum anxietatea, depresia sau tulburările de spectru autist. De aceea, este important ca evaluarea să fie realizată de un specialist cu experiență în domeniul neuropsihologiei copilului.

Impactul ADHD asupra vieții copilului

ADHD poate afecta performanța școlară, relațiile sociale și stima de sine a copilului. Copiii cu ADHD au un risc crescut de a se confrunta cu dificultăți academice, probleme comportamentale și chiar excludere socială. De asemenea, pot dezvolta probleme emoționale, cum ar fi anxietatea sau depresia.

Tratamentul ADHD include adesea o combinație de:

• Terapie comportamentală – ajută copilul să învățe strategii pentru gestionarea impulsurilor și atenției;
• Medicație – stimulente precum metilfenidatul pot fi prescrise în cazurile severe;
• Intervenții educaționale – adaptări în mediul școlar pentru a sprijini copilul;
• Consiliere pentru părinți – instruirea părinților pentru a aplica tehnici eficiente de disciplină și comunicare.

Recunoașterea semnelor și simptomelor ADHD la copii este esențială pentru a interveni la timp și a asigura un viitor mai bun pentru acești copii. Diagnosticul precoce și accesul la tratamente adecvate pot contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții lor.

Referințe

American Psychiatric Association. (2013). DSM-5: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders.

European ADHD Guidelines Group. (2018). Evidence-based recommendations for the management of ADHD in Europe.

Biederman, J., & Faraone, S. V. (2005). Attention-deficit hyperactivity disorder. The Lancet, 366(9481), 237-248.

Lupu, V., & Miclea, M. (2017). Tulburările de neurodezvoltare la copii: diagnostic și intervenție. Editura ASCR.

Chiriță, V., & Suciu, R. (2020). ADHD în România: provocări și perspective. Revista Română de Psihiatrie Pediatrică.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.