Raport OCDE 2025: Pacienții cronici din România raportează o stare fizică mult sub media țărilor dezvoltate

Sondajul OCDE PaRIS arată că doar 52% dintre pacienții cronici din România declară o stare fizică bună, mult sub media OCDE, pe fondul lipsei coordonării și digitalizării.

Rezultatele sondajului OECD PaRIS (Patient Reported Indicators Survey), un studiu internațional care evaluează direct, prin vocea pacienților, calitatea îngrijirilor acordate persoanelor cu boli cronice în asistența medicală primară, arată discrepanțe majore între România și media celorlalte țări la în privința .

Sondajul a inclus 107.000 de participanți cu vârsta de peste 45 de ani, din 19 țări, evaluați prin 10 indicatori cheie raportați de pacienți, în cadrul a 1.800 de cabinete de asistență medicală primară.

Doar jumătate dintre pacienții cronici declară o stare fizică bună

Conform datelor PaRIS, doar 52% dintre românii cu afecțiuni cronice declară că au o stare bună de sănătate fizică (evaluată prin funcționare fizică, durere și oboseală),

Media OCDE este de 70%.

Un alt indicator din raport arată că, în 2024, doar 43% dintre pacienții români și-au evaluat starea generală sau fizică de sănătate ca fiind bună, comparativ cu media OCDE de 66%.

Aceste date arată un decalaj important între percepția pacienților români și cea a pacienților din alte țări dezvoltate în ceea ce privește rezultatele reale ale îngrijirii bolilor cronice.

Sprijin perceput, dar lipsuri majore în coordonare și digitalizare

Fragmentul din raportul OCDE subliniază un paradox: deși 70% dintre pacienți au declarat că primesc sprijin adecvat pentru a-și gestiona singuri boala, capacitatea reală a asistenței primare de a coordona îngrijirea rămâne limitată.

Datele arată că:

  • doar unul din cinci pacienți a fost consultat într-un cabinet pregătit să coordoneze eficient îngrijirea,
  • doar 5% dintre pacienți au fost consultați în cabinete capabile de schimb de date prin dosar electronic (EHR), mult sub media OCDE,
  • pacienții cu multiple boli cronice beneficiază mai rar de consultații suficient de lungi și de monitorizare regulată.

Aceste aspecte indică limitări sistemice în gestionarea cazurilor complexe și în integrarea digitală a îngrijirilor.

Indicatori care reflectă capacitatea sistemului, nu doar percepția pacienților

Sondajul PaRIS este relevant deoarece nu măsoară doar satisfacția, ci rezultate raportate direct de pacienți privind starea lor fizică, capacitatea de autogestionare și experiența în sistemul medical.

Pentru România, datele evidențiază nevoia de consolidare a prevenției, intervenției precoce și, mai ales, a coordonării și digitalizării în asistența medicală primară, în special pentru pacienții cu patologii multiple.

Raportul OCDE 2025 privind sistemul de sănătate din România oferă o radiografie comprehensivă a punctelor tari și, mai ales, a punctelor slabe ale sistemului, formulând totodată o serie de recomandări concrete.

Pentru medicii de familie și medicii din ambulator, aceste constatări confirmă multe dintre dificultățile resimțite în practică – de la pacienții care ajung târziu sau bolnavi mai grav din cauza prevenției deficitare, la birocrație, subfinanțare și suprasolicitare.

Referințe:

OECD (2025), OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025, OECD Reviews of Health Systems, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/f52e4a98-en (pag. 55), consultat pe 9 februarie 2026.


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.