Rafila: Subfinanțarea sănătății nu poate fi rezolvată fără reforme structurale și colectare bugetară mai bună

Alexandru Rafila afirmă că subfinanțarea sistemului de sănătate nu poate fi analizată separat de cauzele fiscale și administrative care limitează veniturile statului. Președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților spune că reforma trebuie să includă colectare bugetară mai bună, digitalizare, utilizarea AI și finanțare mai apropiată de costurile reale ale serviciilor medicale.

Subfinanțarea sănătății, legată de colectarea redusă a veniturilor bugetare

Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a declarat marți, 9 iunie, că discuția despre subfinanțarea sistemului de sănătate trebuie să pornească de la cauzele care au dus la această situație, nu doar de la efectele vizibile în spitale, servicii medicale și accesul pacienților la îngrijire.

Ideile au fost prezentate și în cadrul Aspen Healthcare Summit 2026, eveniment desfășurat în perioada 8-9 iunie la București, unde Rafila a participat la panelul dedicat finanțării, eficienței și rolului inteligenței artificiale în sistemele de sănătate.

Potrivit acestuia, România continuă să aibă cea mai redusă rată de colectare a veniturilor bugetare din Uniunea Europeană, iar evaziunea fiscală afectează capacitatea statului de a finanța servicii publice esențiale.

„Discutăm frecvent despre subfinanțarea sistemului de sănătate, însă mult mai rar despre cauzele care au condus la această situație. Dacă nu abordăm problemele de fond, orice soluție va avea efecte limitate și temporare”, a transmis Alexandru Rafila.

TVA necolectată și resurse pierdute pentru servicii publice

Rafila a indicat colectarea fiscală drept una dintre problemele majore care limitează finanțarea sănătății. El a afirmat că, în condițiile în care aproape 30% din TVA nu este colectată, statul pierde anual resurse importante care ar putea susține investiții în sănătate, educație și infrastructură.

„Evaziunea fiscală afectează grav capacitatea statului de a finanța servicii publice esențiale. În condițiile în care aproape 30% din TVA nu este colectată, pierdem anual resurse importante care ar putea susține investiții în sănătate, educație și infrastructură”, a precizat Rafila.

Declarațiile vin într-un moment în care sustenabilitatea finanțării sistemului sanitar este discutată tot mai frecvent în raport cu deficitul bugetar, presiunea pe Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea costurilor medicale.

Pacienții suportă o povară financiară mai mare decât media europeană

Un efect direct al modelului actual de finanțare este, potrivit lui Rafila, transferarea unei părți importante din costuri către pacienți.

Acesta a arătat că, în timp ce media europeană a plăților directe pentru servicii medicale este de aproximativ 15%, în România nivelul se apropie de 30%.

„Consecințele se văd și în povara financiară suportată de pacienți. În timp ce media europeană a plăților directe pentru servicii medicale este de aproximativ 15%, în România aceasta se apropie de 30%. Este un semnal clar că actualul model de finanțare necesită ajustări și reforme consistente”, a spus Rafila.

Plățile directe ridicate reprezintă un indicator important al presiunii financiare asupra pacienților și pot afecta accesul la servicii medicale, mai ales în cazul persoanelor cu venituri reduse sau al pacienților cu boli cronice.

Risc de presiune tot mai mare asupra FNUASS

Rafila a avertizat că, în lipsa unor decizii structurale, presiunea asupra Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ar putea deveni tot mai dificil de gestionat în următorii ani.

El a criticat faptul că multe măsuri adoptate în sănătate au fost fragmentate și orientate spre rezultate pe termen scurt, fără o strategie coerentă și predictibilă.

„De ani de zile evităm să abordăm unele probleme structurale ale sistemului de sănătate. Mai mult, măsurile adoptate au fost adesea fragmentate și orientate către obiective pe termen scurt. Avem nevoie de o strategie coerentă, construită cu responsabilitate și consecvență, care să ofere predictibilitate și sustenabilitate”, a afirmat Alexandru Rafila.

Digitalizarea și AI, incluse în aceeași viziune de reformă

În opinia lui Rafila, modernizarea sistemului de sănătate nu poate fi separată de digitalizare, utilizarea inteligenței artificiale și ajustarea finanțării la costurile reale ale serviciilor medicale.

Acesta a menționat că reforma trebuie să includă atât instrumente tehnologice, cât și o schimbare a modului în care sunt finanțate serviciile.

„Modernizarea sistemului, digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale și o finanțare mai apropiată de costurile reale ale serviciilor medicale trebuie să facă parte din aceeași viziune de reformă”, a transmis Rafila.

Tema a fost prezentă și în programul Aspen Healthcare Summit 2026, unde una dintre sesiunile principale a fost dedicată întrebării dacă sistemele bazate pe solidaritate mai pot fi susținute în contextul presiunii financiare, al îmbătrânirii populației, al costurilor în creștere și al noilor tehnologii.

Reforma sănătății, între finanțare, eficiență și solidaritate

Declarațiile lui Alexandru Rafila readuc în discuție o temă esențială pentru sistemul sanitar: finanțarea sănătății nu depinde doar de alocările bugetare anuale, ci și de capacitatea statului de a colecta venituri, de a controla risipa, de a plăti realist serviciile medicale și de a reduce povara transferată asupra pacientului.

„Un sistem de sănătate puternic nu se construiește prin măsuri de moment, ci prin abordarea cauzelor care îi limitează dezvoltarea”, a conchis Rafila.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.