Programările medicale, între digitalizare și realitatea din cabinete: luni de așteptare și obstacole pentru pacienți

Un calendar electronic unic pentru programările în ambulatoriile spitalelor publice ar putea reduce timpul pierdut de pacienți în încercarea de a obține o consultație medicală. Propunerea a fost formulată de fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, într-o declarație publicată pe 10 noiembrie 2026. În replică, dr. Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, a descris o serie de situații concrete întâlnite în activitatea medicală, care arată că dificultățile pacienților depășesc problema programărilor și țin inclusiv de organizarea serviciilor, procedurile administrative și funcționarea sistemelor informatice.

Cele două perspective evidențiază dimensiuni diferite ale aceleiași probleme: necesitatea unor instrumente care să faciliteze accesul la servicii medicale și dificultățile care pot apărea în utilizarea efectivă a acestora.

Un singur calendar pentru programările online, telefonice și la ghișeu

Horațiu Moldovan propune ca, într-un termen de cel mult trei luni de la adoptarea unei decizii în acest sens, toate programările pentru consultațiile decontate în ambulatoriile spitalelor publice să fie înregistrate în portalul eSănătateaMea.

Pacienții ar putea utiliza în continuare mai multe modalități de programare: online, telefonic sau direct la ghișeul unității sanitare. Diferența ar consta în utilizarea unui calendar comun, astfel încât locurile disponibile să fie aceleași, indiferent de modalitatea aleasă.

„Un singur calendar. Aceleași locuri disponibile online, la telefon și la ghișeu”, sintetizează fostul președinte CNAS.

Potrivit propunerii, spitalele ar urma să configureze programul medicilor și cabinetelor, să publice intervalele disponibile și să le actualizeze atunci când intervin modificări. Programările ar putea fi efectuate inclusiv de personalul administrativ sau de operatorii serviciilor telefonice.

Pentru pacienții care utilizează portalul, autentificarea s-ar realiza prin ROeID. Cei care nu folosesc instrumente digitale ar putea beneficia de programare telefonică sau la ghișeu, personalul spitalului introducând rezervarea în același calendar electronic.

Moldovan consideră că un asemenea mecanism ar permite și identificarea specialităților unde cererea de consultații depășește capacitatea disponibilă. Datele rezultate ar putea fundamenta decizii privind extinderea programului cabinetelor, finanțarea unor consultații suplimentare și remunerarea activității medicale efectiv prestate.

Fostul președinte CNAS afirmă că portalul, lansat la 1 septembrie 2026, include un modul de programări introdus etapizat și că peste 6.000 de participanți au beneficiat de instruire pentru utilizarea noilor funcționalități.

Propunerea vizează inițial spitalele din subordinea Ministerului Sănătății, urmând ca sistemul să fie extins la celelalte spitale publice, în colaborare cu autoritățile responsabile.

O pacientă cu suspiciune de tumoră de colon, nevoită să parcurgă mai multe etape pentru o colonoscopie

Din perspectiva activității din cabinetele de medicină de familie, dificultățile pacienților nu se limitează însă la identificarea unui interval disponibil pentru consultație.

Dr. Sandra Alexiu descrie cazul unei paciente vârstnice, cu boală Alzheimer și suspiciune de tumoră de colon, pentru care efectuarea unei colonoscopii presupunea un traseu administrativ în mai multe etape.

Potrivit medicului, pacienta trebuia să se programeze mai întâi la un consult de gastroenterologie, cu un timp de așteptare de aproximativ două luni. Abia ulterior medicul specialist urma să stabilească o internare de zi pentru efectuarea investigației, ceea ce ar fi presupus încă aproximativ o lună de așteptare.

Sandra Alexiu precizează că situația i-a fost prezentată în cabinet chiar pe 10 noiembrie și că a verificat telefonic procedura de programare la furnizorul medical respectiv.

În această situație, traseul comunicat pacientei ar putea conduce la un interval cumulat de aproximativ trei luni până la investigație, dacă etapele ar fi parcurse succesiv, fără posibilitatea unei programări mai rapide.

Este un exemplu individual, care nu permite generalizarea procedurii la toți furnizorii de servicii medicale. El evidențiază însă o problemă importantă: existența unui bilet de trimitere și identificarea unui furnizor nu garantează automat accesul direct și rapid la investigația necesară.

În cazul unei suspiciuni oncologice, timpul până la confirmarea diagnosticului are o importanță deosebită. De aceea, traseul pacientului trebuie analizat și în raport cu mecanismele speciale prevăzute pentru diagnosticarea persoanelor cu suspiciune de cancer.

Gravidele, între drepturile prevăzute și biletele de trimitere solicitate în practică

O altă dificultate semnalată de președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov privește accesul gravidelor la servicii medicale.

Potrivit Sandrei Alexiu, unele gravide ajung să se prezinte la spitale și policlinici cu mai multe bilete de trimitere, deoarece acestea le sunt solicitate la nivel administrativ, inclusiv înainte de a ajunge la personalul medical.

Situația trebuie privită în contextul regulilor care prevăd accesul fără bilet de trimitere la anumite servicii de supraveghere a sarcinii.

Conform Ghidului asiguratului publicat de CNAS, medicul specialist în obstetrică-ginecologie poate acorda, inclusiv fără bilet de trimitere, câte o consultație de supraveghere pentru fiecare trimestru de sarcină și o consultație pentru lăuzie, în condițiile prevăzute de reglementări.

Prin urmare, pentru serviciile exceptate de la această obligație, solicitarea unui bilet de trimitere suplimentar la nivel administrativ poate deveni o barieră nejustificată în accesul la îngrijire.

Exemplul arată că dificultățile nu sunt întotdeauna determinate de lipsa serviciului medical. Uneori, ele apar atunci când procedurile administrative aplicate de o unitate sanitară nu corespund drepturilor și condițiilor de acces stabilite pentru pacient.

Consultații repetate, investigații multiple și întoarcerea pacientului la medicul de familie

Sandra Alexiu descrie și un alt tip de situație întâlnită în practica medicală: pacientul trimis pentru un consult interdisciplinar, care revine la medicul de familie după mai multe luni și numeroase investigații, fără ca toate documentele medicale necesare continuării îngrijirii să fi fost eliberate.

Medicul relatează cazul unui pacient care s-a întors după patru luni, cu analize, ecografii, investigații CT și RMN, precum și consultații și controale repetate la diferiți specialiști.

În schimb, potrivit relatării, pacientul nu primise toate documentele de care avea nevoie, precum rețete compensate, concedii medicale sau scrisori medicale, fiind îndrumat să revină la medicul de familie. Una dintre explicațiile comunicate pacientului ar fi fost nefuncționarea sistemului informatic.

Acest exemplu ridică problema continuității îngrijirii și a responsabilității pentru documentele medicale rezultate din consultațiile de specialitate.

În absența unei comunicări eficiente între furnizori, pacientul poate ajunge să parcurgă repetat același traseu administrativ, chiar și după efectuarea investigațiilor necesare. Medicul de familie devine, în asemenea situații, punctul în care se concentrează solicitările pentru documente și clarificări.

Problemele informatice pot întârzia consultațiile și prescrierea tratamentelor

Digitalizarea programărilor reprezintă numai una dintre componentele sistemului informatic utilizat în asistența medicală.

Sandra Alexiu afirmă că medicii întâmpină în continuare dificultăți legate de prescrierea electronică, fracționarea rețetelor și raportarea serviciilor medicale. Potrivit acesteia, erorile și avertismentele informatice produc întârzieri, aglomerație și lipsă de predictibilitate în activitatea cabinetelor.

Aceste probleme nu trebuie confundate automat cu funcționarea modulului de programări din eSănătateaMea. Ele privesc însă ansamblul infrastructurii informatice și al procedurilor pe care medicii trebuie să le utilizeze pentru a acorda, documenta și raporta serviciile medicale.

Încă de la lansarea portalului eSănătateaMea, organizațiile medicilor de familie au atras atenția asupra diferenței dintre funcționalitățile anunțate și cele disponibile efectiv, precum și asupra necesității sincronizării modificărilor tehnice cu legislația și procedurile de lucru.

De asemenea, tranziția către bilete de trimitere și concedii medicale complet electronice a fost identificată anterior drept un proces care presupune inclusiv adaptări legislative.

Servicii medicale prevăzute în norme, dar dificil de accesat

În postarea sa, Sandra Alexiu atrage atenția și asupra dificultăților de acces la anumite investigații decontate, inclusiv servicii preventive precum testarea HPV și ecografia mamară.

Potrivit medicului, includerea unor servicii în normele de decontare nu înseamnă neapărat că pacienții le pot efectua cu ușurință, deoarece disponibilitatea lor depinde de furnizorii contractați, de condițiile de acordare și, în anumite situații, de fondurile disponibile.

Medicul semnalează și dificultăți privind accesul la analize medicale și investigații RMN, inclusiv în București, precum și probleme legate de serviciile de monitorizare pentru anumite categorii de pacienți.

Aceste observații privesc o problemă diferită de cea a programărilor: capacitatea efectivă a sistemului de a furniza serviciile medicale prevăzute în pachetele decontate.

Un calendar electronic poate arăta unde există locuri libere, însă nu poate compensa singur lipsa unor intervale disponibile, insuficiența fondurilor contractate sau necesitatea parcurgerii unor etape administrative suplimentare.

Ce poate rezolva calendarul unic și ce trebuie schimbat în paralel

Propunerea de centralizare a programărilor ar putea aduce beneficii importante: o evidență comună a locurilor disponibile, reducerea riscului de programări suprapuse, acces mai transparent la consultații și informații utile despre timpii de așteptare.

În același timp, experiențele descrise din medicina de familie evidențiază necesitatea unor măsuri complementare.

În cazul pacientei cu suspiciune de tumoră de colon, întrebarea esențială nu privește doar posibilitatea de a rezerva online un consult gastroenterologic, ci și existența unui traseu de diagnostic care să evite întârzierile nejustificate.

Pentru gravide, problema poate fi aplicarea corectă a regulilor privind accesul fără bilet de trimitere la serviciile pentru care acesta nu este necesar.

Pentru pacienții cu boli cronice, contează atât disponibilitatea consultațiilor și investigațiilor, cât și posibilitatea de a primi la timp prescripțiile, recomandările și documentele necesare continuării tratamentului.

Iar pentru cabinetele medicale, eficiența digitalizării depinde inclusiv de stabilitatea infrastructurii informatice și de compatibilitatea aplicațiilor utilizate de diferiții furnizori.

Portalul eSănătateaMea a fost lansat la 1 septembrie 2026, cu implementarea etapizată a funcționalităților. Medic24 a prezentat anterior atât calendarul activării noilor servicii, cât și un ghid de utilizare a platformei pentru pacienți.

La mai bine de două luni de la lansare, discuțiile privind accesul la consultații evidențiază importanța evaluării rezultatelor concrete ale digitalizării, nu doar a disponibilității instrumentelor tehnice.

Un sistem național de programări poate face mai transparent accesul la servicii medicale și poate identifica zonele în care capacitatea este insuficientă. Pentru pacient însă, rezultatul trebuie să însemne mai mult decât obținerea unui interval într-un calendar: un traseu medical coerent, fără întârzieri administrative evitabile, de la prima consultație până la diagnostic și tratament.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.