Prevenirea stopului cardiac subit: Webinar gratuit pe 30 aprilie

• Când? Miercuri 30 aprilie 2025, de la 18:00 (ora României)
• Lectori: Dr. Andrea Greco & Prof. dr. Cristina Basso & Dr. Bo Winkel
• Moderatori: Prof. Dr. G. Sarquella – Brugada & Dr. E. Arbelo

Evenimentul este parte din seria de webinarii realizate de Rețeaua Europeană de Referință pentru Boli Cardiace Rare și cu Prevalență Scăzută (ERN-GUARD Heart). În cadrul webinariilor sunt prezentate și discutate două cazuri de către un expert, urmate de o sesiune de întrebări și discuții deschise cu participanții.

Link de înscriere gratuită la eveniment: https://forms.gle/1VVKPKTCSzHTkYtU9

Ce este stopul cardiac subit?

Stopul cardiac subit (SCS) reprezintă o cauză majoră de mortalitate cardiovasculară la nivel global, afectând persoane aparent sănătoase, adesea fără simptome premonitorii. Supraviețuirea rămâne scăzută, sub 10% în afara spitalului, în ciuda progreselor în resuscitare și terapie intensivă (Narayan et al., 2019).

Prevenția primară: identificarea și managementul factorilor de risc

Prevenția eficientă începe cu evaluarea factorilor de risc. Aproximativ 74% dintre pacienții cu SCS au avut cel puțin un factor de risc cardiovascular modificabil anterior, cum ar fi hipertensiunea, obezitatea sau fumatul (Waldmann et al., 2017). Evaluarea riscului se poate face prin scoruri clinice, imagistică și electrocardiogramă (ECG).

Un progres semnificativ a fost adus de inteligența artificială: analiza ECG-urilor prin algoritmi de deep learning poate prezice SCS cu o acuratețe rezonabilă (AUROC 0.774), în special în perioada imediat premergătoare evenimentului (Neri et al., 2024).

Strategii pentru populații cu risc special

În rândul sportivilor, screeningul bazat pe istoric personal și familial, examinare fizică și ECG reduce mortalitatea cauzată de SCS (Prakash et al., 2022). În plus, la pacienții dializați, modificarea rețetelor de dializă, corectarea electrolitemiei și monitorizarea continuă pot reduce riscul (Young, 2011).

Intervenții de prevenție secundară

Defibrilatoarele cardiace implantabile (ICD) rămân standardul de aur pentru prevenția secundară și, în anumite cazuri, și pentru prevenția primară la pacienții cu fracție de ejecție scăzută post-infarct (Krokhaleva & Vaseghi, 2019). De asemenea, beta-blocantele și antagoniștii aldosteronici sunt frecvent utilizați în scop profilactic (Al-Khatib et al., 2013).

Îmbunătățirea rezultatelor: lanțul supraviețuirii

Prognosticul SCS este strâns legat de timpii de intervenție. Supraviețuirea scade cu 10% pentru fiecare minut de întârziere în defibrilare (Estes, 2007). Campaniile pentru creșterea accesului public la defibrilatoare automate externe (AED) și instruirea populației generale în resuscitare cardio-pulmonară (RCP) sunt esențiale (Rajagopalan et al., 2021).

Un exemplu pozitiv îl constituie Australia, care a lansat o strategie națională multidisciplinară pentru reducerea incidenței SCS, implicând un registru în timp real, educație publică și standarde clare de intervenție (La Gerche et al., 2024).

Tehnologii emergente și perspective

Neuromodularea este o abordare terapeutică nouă cu potențial în controlul aritmiilor ventriculare (Krokhaleva & Vaseghi, 2019), iar platformele de date deschise și algoritmii de inteligență artificială pot ajuta la predicția individualizată a riscului de SCS (Narayan et al., 2019).

Referințe:

Narayan SM, Wang PJ, Daubert JP. New Concepts in Sudden Cardiac Arrest to Address an Intractable Epidemic: JACC State-of-the-Art Review. J Am Coll Cardiol. 2019 Jan 8;73(1):70-88. doi: 10.1016/j.jacc.2018.09.083. PMID: 30621954; PMCID: PMC6398445.

Waldmann, V., Bougouin, W., Sharifzadehgan, A., Narayanan, K., Karam, N., Dumas, F., Lamhaut, L., Jost, D., Cariou, A., Jouven, X., & Marijon, É. (2017). Abstract 16451: Identifying Gaps in Primary Prevention of Sudden Cardiac Arrest. Circulation.

Waldmann, V., Bougouin, W., Sharifzadehgan, A., Narayanan, K., Karam, N., Dumas, F., Lamhaut, L., Jost, D., Cariou, A., Jouven, X., & Marijon, É. (2017). Abstract 16451: Identifying Gaps in Primary Prevention of Sudden Cardiac Arrest. Circulation.

Neri, L., Oberdier, M., Orro, A., Carrick, R., Nobile, M., Jaipalli, S., Khan, M., Diciotti, S., Borghi, C., & Halperin, H. (2024). Abstract Su803: Sudden Cardiac Arrest Prediction via Deep Learning Electrocardiogram Analysis. Circulation. https://doi.org/10.1161/circ.150.suppl_1.su803.

Prakash, K., Swarnakari, K., Bai, M., Manoharan, M., Raja, R., Jamil, A., Csendes, D., Gutlapalli, S., Desai, A., Desai, D., & Hamid, P. (2022). Sudden Cardiac Arrest in Athletes: A Primary Level of Prevention. Cureus, 14. https://doi.org/10.7759/cureus.30517.

Young, B. (2011). Prevention of sudden cardiac arrest in dialysis patients: can we do more to improve outcomes?. Kidney international, 79 2, 147-9 . https://doi.org/10.1038/ki.2010.433.

Krokhaleva, Y., & Vaseghi, M. (2019). Update on prevention and treatment of sudden cardiac arrest.. Trends in cardiovascular medicine. https://doi.org/10.1016/j.tcm.2018.11.002.

Mark, N., & , E. (2007). Prediction and prevention of sudden cardiac arrest: lessons learned in schools.. Circulation, 116 12, 1341-3 . https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.107.726539.

La Gerche, A., Paratz, E., Bray, J., Jennings, G., Page, G., Timbs, S., Vandenberg, J., Abhayaratna, W., Chow, C., Dennis, M., Figtree, G., Kovacic, J., Maris, J., Nehme, Z., Parsons, S., Pflaumer, A., Puranik, R., Stub, D., Freitas, E., Zecchin, R., Cartledge, S., Haskins, B., & Ingles, J. (2024). A Call to Action to Improve Cardiac Arrest Outcomes: A Report From the National Summit for Cardiac Arrest.. Heart, lung & circulation. https://doi.org/10.1016/j.hlc.2024.09.001.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.