Inflamația cronică este un factor cheie în apariția și progresia multor boli moderne, de la afecțiuni cardiovasculare și metabolice până la boli autoimune și degenerative. În ultimii ani, tot mai multe dovezi științifice arată că alimentația joacă un rol esențial în reglarea răspunsului inflamator al organismului. Prin urmare, am considerat necesar să oferim un ghid clar și bine structurat despre ce înseamnă o dietă antiinflamatoare, pe ce principii se bazează și care sunt alimentele recomandate în acest context.
Platformă națională în limba română pentru studiile clinice, anunțată la Târgu Mureș
Prof. Dr. Viorel Jinga, UMF Carol Davila Bucuresti
Membrii fondatori și partenerii Hubului de Inovație în Sănătate au anunțat dezvoltarea unei platforme digitale în limba română care va oferi acces public la informații despre studiile clinice aflate în desfășurare în România.
Inițiativa a fost anunțată miercuri, 7 mai, la Târgu Mureș, de rectorul UMF „Carol Davila”, prof. dr. Viorel Jinga, în cadrul evenimentului „Anatomia cercetării medicale. Analiza practicilor românești și internaționale”.
Noua platformă va fi destinată pacienților, aparținătorilor, comunității medicale și publicului larg, oferind transparență și informare corectă privind studiile clinice active în țară. Proiectul face parte din acțiunile asumate prin Planul strategic pentru studiile clinice din România și se bazează pe un Memorandum de colaborare semnat între nouă entități, printre care Ministerul Sănătății, ANMDMR, Alianța Universitară G6-UMF, LAWG, COPAC, APAA, SNOMR, ACCSCR și compania Novo Nordisk Farma.
„Platformele digitale dedicate studiilor clinice reprezintă un pas necesar pentru modernizarea cercetării medicale. Ele facilitează accesul informat al pacienților, susțin recrutarea eficientă și deschid calea către colaborări între universități, spitale și industrie”, a declarat dr. Jinga.
Conform datelor Sistemului european de informații privind studiile clinice (CTIS), România are în prezent 550 de studii clinice în desfășurare în 336 de centre medicale, în timp ce la nivel european sunt înregistrate 8.979 de studii, cele mai multe în Spania, Franța, Germania și Italia.
Rectorul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, a subliniat importanța tranziției de la o etapă informală la o abordare reglementată a cercetării clinice în România. „Ne aflăm într-o perioadă de profesionalizare. Trebuie să ne asigurăm că etica cercetării este respectată, iar România nu devine teren de testare pentru studii desfășurate după standarde mai puțin riguroase”, a afirmat el.
Un alt subiect important discutat a fost relația cu industria farmaceutică. Azamfirei a insistat că universitățile trebuie să fie partenere în inovare, nu doar canale de validare rapidă a produselor. De asemenea, el a pledat pentru extinderea studiilor clinice și către zona dispozitivelor medicale, un domeniu cu potențial insuficient explorat în România.
Evenimentul de la Târgu Mureș a reunit reprezentanți ai celor șase universități medicale tradiționale din România (G6-UMF), autorități, membri ai industriei farmaceutice și cercetători internaționali, fiind o ocazie de analiză comparativă a practicilor naționale și internaționale în domeniul cercetării medicale.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
O analiză detaliată a diferențelor dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește asistența primară este esențială pentru a înțelege provocările actuale și perspectivele de reformă. Această analiză, adresată în principal medicilor de familie, examinează comparativ calitatea serviciilor, costurile, accesibilitatea, eficiența și acoperirea prin asigurări de sănătate în sistemul public vs. privat, pe baza datelor oficiale și a literaturii de specialitate recente (ultimii 5 ani).
Deficitul de vitamina D continuă să fie o cauză frecventă de prezentare în cabinetul medicului de familie, însă criteriile de diagnostic, indicațiile pentru testare și recomandările terapeutice s-au nuanțat în ultimii ani. Publicăm acest material pentru a oferi medicilor de familie din România o sinteză actualizată, bazată pe ghiduri internaționale recente și practici validate, cu accent pe aspectele utile în evaluarea, tratamentul și monitorizarea pacienților.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.