Pete maronii pe piele

Petele maronii pe piele sunt foarte frecvente și, în cele mai multe situații, au cauze benigne. Pot apărea în urma expunerii la soare, după acnee sau alte inflamații ale pielii, odată cu înaintarea în vârstă ori din cauza unor modificări hormonale. Uneori însă, o pată pigmentată nouă sau una care își schimbă aspectul trebuie examinată de un medic dermatolog.

Termenul „pată maronie” descrie doar aspectul pielii, nu un diagnostic. Pentru identificarea cauzei contează locul în care a apărut pata, forma și suprafața acesteia, dacă este plată sau reliefată, de când există și dacă și-a modificat dimensiunea, culoarea sau conturul.

De ce apar petele maronii pe piele?

Culoarea pielii este determinată în mare parte de melanină, pigment produs de celulele numite melanocite. Atunci când într-o anumită zonă se produce sau se acumulează mai mult pigment, aceasta poate deveni mai închisă la culoare. Fenomenul este numit hiperpigmentare.

Potrivit Cleveland Clinic, hiperpigmentarea poate determina apariția unor pete sau suprafețe de culoare maro, neagră, cenușie sau în alte nuanțe, în funcție de cauza modificării și de culoarea naturală a pielii.

Printre cele mai frecvente cauze ale petelor maronii se numără expunerea la soare, hiperpigmentarea apărută după inflamații ale pielii și melasma. Există însă și alte afecțiuni dermatologice sau, mai rar, boli generale care pot modifica pigmentarea.

Petele solare sau petele de vârstă

Una dintre cele mai comune cauze este lentigo solar, numit popular și pată solară sau pată de vârstă. Este o leziune benignă, pigmentată și de obicei plată, care apare predominant pe zonele expuse în mod repetat la radiațiile ultraviolete.

Conform DermNet, lentiginele solare sunt asociate cu expunerea cronică la radiații UV și sunt întâlnite frecvent pe față, mâini, antebrațe și alte suprafețe expuse la soare.

Aceste pete tind să fie bine delimitate și să varieze de la maro deschis la maro închis. Spre deosebire de pistrui, ele nu dispar în mod obișnuit în timpul iernii.

Hiperpigmentarea după acnee, eczeme sau leziuni ale pielii

O pată maronie poate rămâne și după vindecarea unei inflamații. Fenomenul se numește hiperpigmentare postinflamatorie și poate apărea după acnee, eczeme, arsuri, traumatisme sau alte afecțiuni inflamatorii ale pielii.

Academia Americană de Dermatologie explică faptul că petele plate care rămân după dispariția leziunilor de acnee nu sunt neapărat cicatrici. Ele pot reprezenta hiperpigmentare postinflamatorie și se pot estompa treptat. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul American Academy of Dermatology.

Expunerea la soare poate accentua această pigmentare. Pentru zonele expuse, DermNet recomandă protecție solară cu spectru larg, inclusiv ca parte a strategiei de prevenire a închiderii suplimentare a petelor.

Melasma: pete maronii mai ales pe față

Melasma produce de obicei pete sau zone pigmentate neregulate, cel mai frecvent la nivelul feței. Pot fi afectate fruntea, obrajii, nasul și zona de deasupra buzei superioare.

Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, culoarea melasmei este în general ceva mai închisă decât nuanța naturală a pielii și poate varia de la diferite tonuri de maro până la nuanțe gri-albăstrui la persoanele cu pielea mai închisă.

Expunerea la lumină este un factor important în melasmă, iar modificările hormonale pot avea, de asemenea, un rol. Afecțiunea este întâlnită inclusiv în timpul sarcinii.

Keratozele seboreice pot arăta ca pete maronii

Keratozele seboreice sunt formațiuni benigne foarte frecvente la adulți. Pot avea culoarea pielii, maro sau chiar aproape neagră și sunt adesea ușor reliefate, cu o suprafață cerată sau rugoasă.

DermNet descrie keratoza seboreică drept o leziune benignă care apare frecvent odată cu înaintarea în vârstă.

Unele keratoze seboreice pigmentate pot semăna însă cu alte leziuni ale pielii. Dacă o formațiune este nouă, se modifică rapid sau aspectul ei nu este tipic, diagnosticul trebuie stabilit de dermatolog.

Petele maronii cu scuame pot avea o altă cauză

Nu toate petele maronii sunt determinate exclusiv de pigment. Pitiriazisul versicolor, de exemplu, este o afecțiune superficială produsă de o levură și poate provoca pete decolorate, uneori brun-cupru, însoțite de o descuamare fină.

Potrivit DermNet, leziunile apar frecvent pe torace și spate și pot fi mai deschise sau mai închise decât pielea din jur.

Prezența scuamelor, mâncărimii sau a mai multor pete asemănătoare poate orienta medicul către alte cauze decât o simplă hiperpigmentare.

Piele maronie și îngroșată pe gât sau la axile

O pigmentare maronie, mai întinsă și cu aspect îngroșat sau catifelat, în special la nivelul gâtului, axilelor ori zonei inghinale, poate fi caracteristică unei afecțiuni numite acanthosis nigricans.

DermNet descrie această afecțiune prin apariția unor plăci simetrice, maronii și catifelate în special în pliurile pielii. Acanthosis nigricans poate fi asociată cu rezistența la insulină și cu anumite tulburări metabolice, astfel încât apariția sa poate necesita evaluare medicală.

Unele medicamente pot modifica pigmentarea pielii

Mai multe medicamente pot determina modificări ale pigmentării. Mecanismele sunt diferite: unele stimulează producerea de melanină, iar în alte situații medicamentul sau produșii săi se pot acumula în piele.

DermNet menționează mai multe medicamente asociate cu pigmentarea cutanată, printre care amiodarona și minociclina.

Apariția unei pigmentări după începerea unui tratament trebuie discutată cu medicul. Tratamentul prescris nu trebuie întrerupt din proprie inițiativă.

Mai rar, pigmentarea poate avea legătură cu o boală generală

Uneori, modificarea culorii pielii nu este o problemă strict dermatologică. Un exemplu este insuficiența suprarenală primară – boala Addison – în care poate apărea o pigmentare mai accentuată a pielii.

Potrivit National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, hiperpigmentarea din boala Addison poate fi mai evidentă la nivelul cicatricilor, pliurilor pielii, coatelor, genunchilor, articulațiilor degetelor, buzelor sau mucoasei bucale.

Astfel de situații sunt mult mai puțin frecvente decât petele solare sau hiperpigmentarea postinflamatorie și sunt însoțite, de regulă, de alte manifestări. O pigmentare extinsă, apărută fără o explicație evidentă, merită evaluată medical.

Când poate fi o pată maronie semn de melanom?

Majoritatea petelor pigmentare sunt benigne. Totuși, melanomul – o formă de cancer cutanat care se dezvoltă din melanocite – se poate prezenta și sub forma unei pete sau leziuni maronii ori negre.

Un instrument simplu pentru recunoașterea unor modificări suspecte este regula ABCDE, recomandată de organizații precum American Academy of Dermatology și American Cancer Society:

• A – Asimetrie: cele două jumătăți ale leziunii nu seamănă între ele;
• B – Borduri: marginile sunt neregulate, imprecise sau crestate;
• C – Culoare: leziunea are mai multe culori sau nuanțe distribuite neuniform;
• D – Diametru: un diametru de peste aproximativ 6 mm poate reprezenta un semnal de alarmă, deși melanomul poate fi și mai mic;
• E – Evoluție: pata își schimbă dimensiunea, forma, culoarea sau alte caracteristici în timp.

Dintre aceste criterii, schimbarea în timp este deosebit de importantă. De asemenea, o pată nouă care arată complet diferit de celelalte leziuni pigmentare ale aceleiași persoane trebuie luată în considerare.

Melanomul nu respectă întotdeauna toate criteriile ABCDE. O leziune care sângerează, dezvoltă crustă, provoacă mâncărime persistentă sau continuă să se modifice trebuie, de asemenea, examinată. NHS recomandă evaluarea modificărilor neobișnuite ale alunițelor sau ale pielii.

Când este indicat un consult dermatologic?

Este recomandată evaluarea de către un medic dermatolog atunci când:

• apare o pată pigmentată nouă cu aspect neobișnuit;
• o pată sau o aluniță existentă crește sau își modifică forma ori culoarea;
• marginile devin neregulate;
• în aceeași leziune apar mai multe culori;
• pata sângerează, formează crustă, se ulcerează sau nu se vindecă;
• apare mâncărime, durere sau sensibilitate fără o explicație evidentă;
• leziunea este evident diferită de celelalte pete sau alunițe;
• pigmentarea apare brusc pe suprafețe mari sau este însoțită de alte simptome.

Dermatologul poate examina leziunea cu ajutorul dermatoscopului, un instrument care permite observarea unor structuri ale pielii care nu pot fi evaluate suficient cu ochiul liber. Dacă aspectul este suspect, medicul poate recomanda investigații suplimentare.

Se pot elimina petele maronii?

Tratamentul depinde în primul rând de cauza petelor. Nu este recomandată tratarea unei leziuni pigmentate doar din motive estetice înainte de a exista certitudinea că este benignă.

Pentru unele tipuri de hiperpigmentare, dermatologul poate recomanda creme depigmentante sau alte tratamente topice. În anumite situații pot fi utilizate proceduri precum peelingul chimic, laserul sau alte tehnici dermatologice. Alegerea tratamentului depinde de tipul pigmentării și de caracteristicile pielii.

Procedurile efectuate necorespunzător pot produce iritații și pot agrava pigmentarea. DermNet atrage atenția că unele proceduri pentru pigmentare pot provoca la rândul lor hiper- sau hipopigmentare.

Protecția solară este importantă

Radiațiile ultraviolete contribuie atât la apariția petelor solare, cât și la accentuarea mai multor forme de hiperpigmentare. Protecția pielii față de soare reprezintă, prin urmare, o componentă importantă atât pentru prevenție, cât și pentru controlul multor pete pigmentare.

Academia Americană de Dermatologie recomandă utilizarea unei creme de protecție solară cu spectru larg și SPF de cel puțin 30, împreună cu măsuri precum evitarea expunerii intense la soare, căutarea umbrei și purtarea hainelor și accesoriilor protectoare. În cazul hiperpigmentării, protecția solară poate contribui și la prevenirea accentuării petelor. Mai multe informații sunt disponibile în recomandările American Academy of Dermatology.

Ce trebuie reținut despre petele maronii pe piele

Petele maronii pot avea numeroase cauze. Expunerea la soare, hiperpigmentarea după acnee sau alte inflamații, melasma și leziunile benigne asociate vârstei sunt printre explicațiile frecvente.

Aspectul unei pete nu este însă suficient pentru stabilirea diagnosticului. O leziune nouă sau una care își schimbă forma, dimensiunea ori culoarea trebuie evaluată, în special dacă are margini neregulate, mai multe nuanțe, sângerează sau continuă să evolueze.

Înaintea utilizării cremelor depigmentante sau a procedurilor cosmetice este indicat să fie stabilită natura leziunii. În cazul unei pete pigmentare suspecte, prioritatea nu este îndepărtarea ei estetică, ci diagnosticul dermatologic.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.