Pachetul de prevenție pentru adulți reprezintă una dintre puținele inițiative sistemice prin care medicina de familie este recunoscută și sprijinită în rolul său esențial de protejare a sănătății populației active. Cu toate acestea, aplicarea lui în practică rămâne, adesea, fragmentară – din cauza birocrației, a lipsei de informații clare sau a dificultăților de integrare în activitatea zilnică a cabinetului. Acest ghid a fost conceput pentru a răspunde acestor provocări, oferind un instrument practic, actualizat și bine structurat, care să susțină activitatea medicului de familie.
Pe scurt despre cancerul de prostată: screening, factori de risc și prevenție
Screening-ul în medicina de familie, factori de risc, dieta și istoricul familial în prevenția și diagnosticul cancerului de prostată.
Înțelegerea importanței screening-ului selectiv, identificarea factorilor de risc, inclusiv cei dietetici și genetici, sunt esențiale pentru diagnosticarea timpurie și reducerea mortalității asociate cancerului de prostată.
Prostata este o glandă exocrină, componentă importantă a sistemului reproducător masculin, localizată inferior vezicii urinare și anterior rectului. Ea înconjoară porțiunea inițială a uretrei și contribuie la producția fluidului seminal. Anatomic, prostata este împărțită în mai multe zone distincte: zona periferică (70% din volum), zona centrală (25%), zona tranzitorie și zona anterioară fibromusculară (Walz et al., 2016).
Screening și medicina de familie
Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente afecțiuni maligne întâlnite în practica medicului de familie. Screening-ul, deși controversat, se bazează în general pe dozarea antigenului specific prostatic (PSA) și examenul clinic prin tușeu rectal. Conform American Academy of Family Physicians (AAFP, 2023), decizia de screening trebuie să fie individualizată, discutată împreună cu pacientul, ținând cont de riscuri, beneficii și preferințele acestuia. Societățile medicale internaționale (cum ar fi USPSTF și EAU) recomandă screening-ul selectiv al bărbaților între 55-69 ani.
Incidența și mortalitatea prin cancerul de prostată
Potrivit Globocan 2020, cancerul de prostată ocupă locul al doilea ca incidență printre cancerele diagnosticate la bărbați, cu peste 1.4 milioane de cazuri noi anual la nivel mondial (IARC, 2020). În privința mortalității, acesta reprezintă a cincea cauză de deces prin cancer, fiind responsabil pentru aproximativ 375,000 decese anual la nivel global (Bray et al., 2018).
În România, cancerul de prostată reprezintă al treilea cel mai frecvent cancer diagnosticat la bărbați, cu o tendință de creștere a incidenței și mortalității (INSP, 2022).
Factori de risc
Factorii de risc pentru cancerul de prostată includ:
- Vârsta: cel mai important factor, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate după vârsta de 50 ani (EAU Guidelines, 2023).
- Factori genetici și istoricul familial: riscul se dublează dacă tatăl sau fratele a fost diagnosticat cu cancer de prostată (NIH, 2023).
Factori dietetici asociați cu cancerul de prostată
Studiile au asociat dietele bogate în grăsimi animale, produse lactate și carne roșie cu o incidență crescută a cancerului de prostată. În contrast, consumul crescut de legume crucifere (broccoli, varză), roșii (bogate în licopen), pește bogat în omega-3 și vitamina E par a avea un efect protector (World Cancer Research Fund, 2018).
Cancerul de prostată – istoric familial
Istoricul familial joacă un rol semnificativ în dezvoltarea cancerului de prostată. Un bărbat cu rude apropiate afectate prezintă un risc de 2-3 ori mai mare decât cel al populației generale (CDC, 2023). Cercetările sugerează că mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 cresc riscul apariției cancerului agresiv de prostată (NCCN Guidelines, 2023).
Surse consultate:
- Walz et al., 2016 – Prostate anatomy
- AAFP, 2023 – Prostate Cancer Screening Guidelines
- IARC, 2020 – Globocan 2020 Database
- Bray et al., 2018 – Global cancer statistics
- INSP, 2022 – Institutul Național de Sănătate Publică România
- EAU Guidelines, 2023 – European Association of Urology Guidelines
- ACS, 2023 – American Cancer Society
- NIH, 2023 – National Institutes of Health
- World Cancer Research Fund, 2018 – Diet and cancer report
- CDC, 2023 – Centers for Disease Control and Prevention
- NCCN Guidelines, 2023 – National Comprehensive Cancer Network
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
Medicina de familie se află într-un cadru legislativ în continuă evoluție, iar regulile de prescriere a rețetelor compensate se actualizează frecvent. Acest ghid detaliat, actualizat pentru anul 2025, vă oferă informații esențiale despre noile modificări legislative și procedurale, despre codurile de boală și categoriile de compensare, diferențele de reguli pentru diverse categorii de pacienți, pașii corecți în prescrierea electronică.
În ultimii ani, microbiomul intestinal a devenit una dintre cele mai discutate teme din medicină, captând atenția profesioniștilor din sănătate, comunității științifice și publicului larg deopotrivă. Pe fondul popularizării acestui concept, au apărut atât oportunități reale pentru practică, cât și riscuri majore de dezinformare sau interpretare eronată a datelor existente.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.