O întrebare din ce în ce mai des întâlnită în cabinetul medicului de familie, înainte de vaccinare: care este riscul?

Această întrebare reflectă o teamă legitimă într-o societate în care încrederea în actul medical este erodată constant de numeroase motive – de la știrile false răspândite rapid în mediul online, până la problemele sistemice ale sistemului medical românesc.

Dr. Mihai Craiu atrage atenția, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii, asupra faptului că, deși părinții cer adesea garanții absolute privind siguranța vaccinării și chiar solicită diverse analize preventive, aceeași atitudine precaută nu apare în cazul altor decizii medicale comune, cum ar fi introducerea ouălor în alimentația copilului mic. Nimeni nu cere teste sau garanții înainte de a oferi copilului gălbenuș de ou, deși acesta este un alergen important și poate duce, în cazuri extrem de rare, chiar la șoc anafilactic.

Realitatea medicală, subliniază medicul, este că ouăle, în ciuda beneficiilor multiple, pot provoca reacții adverse grave, inclusiv anafilaxie. Studiile citate arată că ouăle sunt responsabile de aproximativ 1% din cazurile fatale de anafilaxie. Cu toate acestea, nimeni nu ia în calcul interzicerea ouălor sau acțiuni în justiție împotriva producătorilor.

Când un medic recomandă familiei unui sugar să înceapă diversificarea, evocând utilitatea gălbenușului de ou în nutriția copilului, nimeni (în scenariul unui copil altfel sănătos, într-o familie fără istoric deosebit) nu solicită efectuarea de analize înainte de a începe diversificarea. Nici un părinte nu întreabă „cine îmi garantează că nu face șoc anafilactic?”; nu există spaima că vor apărea efecte adverse…
– Dr. Mihai Craiu

Comparația cu vaccinurile este sugestivă: în cazul vaccinării, părinții sunt mult mai precauți, deși riscurile reale ale unei reacții severe la vaccin sunt extrem de mici, chiar mai mici decât cele asociate consumului obișnuit de ouă.

Dr. Craiu subliniază necesitatea schimbării paradigmei în comunicarea despre vaccinuri. El consideră că vaccinarea ar trebui privită inclusiv din perspectiva riscurilor pe care le presupune evitarea acesteia. Spre deosebire de carențele nutriționale, care pot fi corectate relativ ușor prin suplimente, carențele imunologice produse de refuzul vaccinării nu pot fi compensate cu drajeuri sau siropuri, iar bolile prevenibile prin vaccin pot avea consecințe grave sau chiar fatale.

Morala subliniată de medic este simplă și directă: dacă părinții au avut curajul să introducă ouă în alimentația copilului lor fără temeri excesive, atunci ar trebui să aibă același curaj în a discuta deschis și empatic cu medicul de familie despre beneficiile recuperării vaccinării restante. Oricât de înfricoșătoare ar părea, efectele adverse minore și tranzitorii ale unui vaccin sunt incomparabil mai mici decât riscul real și demonstrat al bolilor prevenibile.

Referințe:

• Prosty, Connor et al., (2024) Clinical characteristics and management of pediatric egg-induced anaphylaxis: A cross-sectional study, Annals of Allergy, Asthma & Immunology, Volume 133, Issue 1, 81 – 85.e2, https://doi.org/10.1016/j.anai.2024.03.008
• Egg alergy factsheet, Alergy UK, 2021
• Ma L, Danoff TM, Borish L. Case fatality and population mortality associated with anaphylaxis in the United States. J Allergy Clin Immunol. 2014 Apr;133(4):1075-83. doi: 10.1016/j.jaci.2013.10.029. Epub 2013 Dec 14. PMID: 24332862; PMCID: PMC3972293
• Wild, H.; Gasevic, D.; Woods, R.L.; Ryan, J.; Wolfe, R.; Chen, Y.; Govindaraju, T.; McNeil, J.J.; McCaffrey, T.; Beilin, L.J.; et al. Egg Consumption and Mortality: A Prospective Cohort Study of Australian Community-Dwelling Older Adults. Nutrients 2025, 17, 323. https://doi.org/10.3390/nu17020323

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.