Neurologul Bas Bloem avertizează asupra unei potențiale legături între boala Parkinson și expunerea la anumite categorii de pesticide

Într-un reportaj publicat în această săptămână de Politico, neurologul olandez Bas Bloem atrage atenția asupra unei posibile legături între expunerea la pesticide și creșterea incidenței bolii Parkinson în Europa.

Contextul istoric și descoperirea MPTP

În anii 1980, mai mulți tineri consumatori de heroină din California au dezvoltat simptome acute de Parkinson după ce au consumat un drog contaminat cu MPTP – o neurotoxină care afectează neuronii dopaminergici din substantia nigra. Descoperirea a oferit dovezi clare că o singură substanță chimică poate induce simptomele bolii Parkinson. MPTP are o structură chimică similară cu paraquat, un erbicid folosit pe scară largă în agricultură.

Asocierea dintre pesticide și boala Parkinson

Studiile epidemiologice sugerează o legătură între expunerea la pesticide și boala Parkinson. De exemplu, cercetările Institutului Național de Științe ale Sănătății Mediului (NIEHS) din SUA au identificat un risc de 2,5 ori mai mare pentru dezvoltarea bolii la persoanele expuse la paraquat, comparativ cu cele neexpuse.

În plus, un studiu publicat în The Lancet Planetary Health arată că reglementările actuale nu protejează suficient împotriva efectelor neurotoxice ale unor substanțe precum glifosatul.

Poziția lui Bas Bloem

Profesorul Bloem susține că Parkinson este, în mare parte, o boală provocată de mediu, iar pesticidele joacă un rol semnificativ. Acesta critică lipsa unei reglementări eficiente în Europa și avertizează asupra unei „epidemii tăcute”. El recomandă interzicerea substanțelor dovedit neurotoxice și reevaluarea politicilor agricole.

Implicații pentru sănătatea publică

Organizația Mondială a Sănătății recomandă interzicerea unor pesticide precum paraquat și clorpirifos, care sunt asociate cu riscuri neurologice crescute. Cu toate acestea, multe dintre aceste substanțe sunt încă utilizate sau produse pentru export în Uniunea Europeană.

Glifosatul și boala Parkinson: ce spun studiile?

Boala Parkinson (PD) este o afecțiune neurodegenerativă complexă, iar factorii de mediu, cum ar fi pesticidele, sunt considerați contribuitori semnificativi alături de predispoziția genetică. Glifosatul, cel mai utilizat erbicid la nivel mondial, a devenit subiectul a numeroase cercetări pentru a se determina dacă există o legătură între expunerea la acesta și dezvoltarea PD.

Studii clinice indică o posibilă asociere

Mai multe rapoarte clinice au descris cazuri de parkinsonism apărut la scurt timp după intoxicația acută sau expunerea cronică la glifosat (Eriguchi et al., 2019), (Wang et al., 2011).

Studii pe animale confirmă neurotoxicitatea glifosatului

Expunerea la glifosat a amplificat efectele neurotoxice ale MPTP, o toxină utilizată pentru a imita PD la șoareci, reducând transportorii de dopamină și numărul neuronilor dopaminergici (Pu et al., 2020).

Alte studii au arătat că glifosatul induce moarte celulară prin mecanisme de apoptoză și autofagie în celule neuronale (Gui et al., 2012).

Studii epidemiologice sugerează un risc crescut

Persoanele care locuiau în apropierea terenurilor tratate cu glifosat aveau un risc cu 33% mai mare de mortalitate prematură cauzată de PD (Caballero et al., 2018).

Alte studii pe populații rurale au indicat că utilizarea pesticidelor, inclusiv glifosatul, este asociată cu simptome parkinsoniene (Kukreja et al., 2015).

Studii moleculare confirmă neurodegenerarea

În modele experimentale cu viermi C. elegans, glifosatul a indus degenerarea neuronilor dopaminergici și GABAergici, elemente cheie în PD (Negga et al., 2011).

Există și cercetări care nu confirmă o relație cauzală

O revizuire sistematică a literaturii a concluzionat că nu există un model clar și consistent care să stabilească o relație cauzală între expunerea la glifosat și boli non-oncologice, inclusiv PD (Mink et al., 2011).

Alte referințe:

• Parkinsons UK. (2024) https://www.parkinsons.org.uk/research/research-blog/research-explained/pesticides-and-parkinsons
• Environmental Protection Agency. (2022). Paraquat Dichloride: One-Pager. Retrieved from https://www.epa.gov/ingredients-used-pesticide-products/paraquat-dichloride
• Ritz, B., et al. (2023). Pesticide exposure and Parkinson’s disease risk: A review of epidemiologic evidence. The Lancet Planetary Health, 7(1), e15–e25. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37949088/
• National Institute of Environmental Health Sciences. (n.d.). Parkinson’s Disease and Environmental Factors. Retrieved from https://www.niehs.nih.gov/health/topics/conditions/parkinson

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.