Neurologia românească în fața unei provocări majore: peste 60.000 de cazuri noi de traumatisme cranio-cerebrale anual, în lipsa unui cadru clinic integrat pentru monitorizare și recuperare

România înregistrează o incidență alarmantă a traumatismelor cranio-cerebrale (TCC), cu peste 60.000 de cazuri noi raportate anual – un nivel peste media europeană, potrivit datelor prezentate în contextul Congresului Academiei de Neurotraumatologie Multidisciplinară, organizat în această săptămână la Bangkok. Specialiștii atrag atenția asupra nevoii urgente de consolidare a practicii clinice în neurologie, în special pe zona de monitorizare pe termen lung, intervenție timpurie și neurorecuperare, domenii în care România rămâne deficitară.

Trauma craniului, o patologie tăcută cu impact pe termen lung

Traumatismele cranio-cerebrale nu se rezumă la intervenții chirurgicale de urgență. Potrivit Prof. Dr. Dafin Mureșanu, președinte EFNR și SSNN, adevărata complexitate a acestor afecțiuni începe după externare: „Impactul poate declanșa, în timp, afecțiuni neurologice grave – demență, sindrom parkinsonian, accident vascular cerebral – sau poate reduce ireversibil rezerva biologică a creierului. Fără o practică neurologică precisă și susținută, aceste cazuri se transformă într-o povară socială și medicală cronică.”

În România, evaluarea post-traumă și urmărirea neurologică a pacienților rămân fragmentare. Programele de reabilitare neurologică sunt inegale, iar lipsa unui sistem funcțional de monitorizare a efectelor pe termen mediu și lung face ca pacienții să ajungă târziu în fața neurologului – adesea când deja s-au instalat deficite funcționale ireversibile.

Datele prezentate în cadrul Congresului arată că, la nivel european, peste 2,5 milioane de persoane suferă anual un TCC, iar 1 milion ajung în spitale. În România, cu o infrastructură medicală încă dezechilibrată între centrele universitare și restul țării, trauma capului rămâne tratată deseori ca un episod acut, fără a fi integrată într-un traseu neurologic complex. În acest context, experții din peste 15 țări – inclusiv România – au pledat la Bangkok pentru o schimbare de paradigmă: de la tratamentul de urgență, la intervenții neurologice de durată, bazate pe monitorizare funcțională, neuroprotecție și stimularea neuroplasticității.

Instruire clinică, nu doar teorie

Una dintre direcțiile concrete promovate de Academia de Neurotraumatologie Multidisciplinară este instruirea practică a medicilor, prin simulări și abordări multidisciplinare. În premieră, înaintea congresului, 30 de medici din 8 țări, inclusiv România, au participat la un program intensiv de instruire în Bangkok, organizat în parteneriat cu un centru de simulare din medicina militară. Focusul? Exerciții hands-on pe protocoale de urgență, decizie terapeutică și planuri de recuperare post-traumatică.

România: nevoie de standardizare și echipe mixte

Modelul propus de organizatorii congresului include colaborare interdisciplinară între neurologi, neurochirurgi, psihologi clinicieni, fizioterapeuți și specialiști în terapie ocupațională – o formulă rar implementată la scară largă în spitalele românești. Standardizarea ghidurilor de practică, monitorizarea cazurilor complexe și accesul la centre de neurorecuperare specializate sunt pași necesari în reducerea poverii neurologice post-traumă.

Accidentele rutiere rămân principala cauză de TCC în România, 75% dintre victimele mortale înregistrând un traumatism cranio-cerebral. În condițiile în care aceste afecțiuni sunt preconizate să devină al treilea factor de dizabilitate la nivel global până în 2030, integrarea neurotraumatologiei în practica neurologică de zi cu zi nu mai este o opțiune, ci o necesitate sistemică.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.