Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în vizită oficială la Chișinău. Care este miza pentru România?

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se află vineri într-o vizită oficială la Chișinău, unde a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Moldova, Emil Ceban.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort din Republica Moldova, discuțiile dintre cei doi miniștri „au vizat teme de interes comun pentru ambele sisteme de sănătate, cu accent pe consolidarea cooperării bilaterale, schimbul de experiență și bune practici, precum și identificarea unor direcții concrete de colaborare în domenii considerate prioritare”.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat aprofundarea parteneriatului româno-moldovean în domeniul medical, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane, modernizarea infrastructurii sanitare și îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale de calitate.

Ministerul Sănătății din Republica Moldova mai precizează că astăzi Alexandru Florin Rogobete va vizita Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și o companie farmaceutică, „pentru a se familiariza cu activitatea instituțiilor și cu potențialul de cooperare în domeniul medical și farmaceutic.”

Context

România a regândit în 2025 strategiile naționale în domeniul farmaceutic, într-un context european marcat de preocupări legate de securitatea aprovizionării cu medicamente. În octombrie, a fost înființat un comitet interministerial pentru stimularea industriei farmaceutice din România, având ca obiectiv să asigure o abordare unitară, coerentă și coordonată între ministere și instituții relevante, pentru stimularea producției interne de medicamente și atragerea de investiții în sectorul farmaceutic.

Tot în octombrie, a fost inaugurat „Centrul de cercetare-dezvoltare Inova A+ și producție de medicamente critice”, dezvoltat de compania Antibiotice Iași cu sprijinul Ministerului Sănătății și al Ministerului Fondurilor Europene. Proiectul va fi finanțat prin programul STEP (Strategic Technologies for Europe Platform).

„Este crucial ca România să își consolideze capacitatea de a produce medicamente sigure, moderne și accesibile, iar acest proiect reprezintă un pas semnificativ în această direcție”, declara la acea dată ministrul Rogobete.

Una dintre concluziile Forumului Inovației în Sănătate 2025, organizat la finele lui octombrie la București de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a fost că România are o oportunitate strategică de a transforma industria farmaceutică inovatoare într-un sector cheie pentru sănătate publică și dezvoltare economică.

Potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, industria farmaceutică are o contribuție de aproape 5% la PIB, peste 6 miliarde de lei la bugetul de stat și zeci de mii de locuri de muncă susținute, fiind unul dintre cele mai performante sectoare economice. La nivel european, productivitatea sa este cu 37,3% mai mare decât în telecomunicații și cu 28,2% mai mare decât în sectorul serviciilor financiare.

„Inspirându-se din modelul Spaniei – unde investițiile în studii clinice au depășit 800 de milioane de euro –, România își poate consolida poziția ca hub regional pentru inovație medicală și ca model de bună practică în domeniul științelor vieții”, se arăta atunci.

În ianuarie 2026, ministrul Rogobete s-a aflat în vizită în Spania, unde a anunțat intenția României de a dezvolta un program național de susținere a producției interne de medicamente și consumabile medicale, inspirat din modelul Pro-Farma implementat de Spania, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din această țară. Autoritățile române și spaniole au convenit demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, care să permită schimbul de expertiză și bune practici. Documentul ar urma să constituie cadrul instituțional pentru analizarea fezabilității unui program similar în România și pentru adaptarea acestuia la specificul pieței locale și al sistemului sanitar românesc.

Eventuala implementare a unui program de tip Pro-Farma în România ar putea marca o schimbare de paradigmă în politicile de sănătate și industriale, cu impact direct asupra securității aprovizionării cu medicamente, dar și asupra dezvoltării economice a sectorului farmaceutic național.

Poate statul român să stimuleze în mod strategic producția internă de medicamente, reducând dependența de importuri și vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare, fără a distorsiona piața? Plecând de la această întrebare, Medic24 a analizat trei scenarii posibile, într-un amplu material menit să explice de ce ar avea sens un Pro-Farma românesc, care este practic „modelul spaniol” (cum funcționează Pro-Farma) și ce ar însemna concret în România în orizontul 2026–2028.

Poziția oficială a Ministerului Sănătății din România

Într-un comunicat transmis ulterior vizitei de la Chișinău, ministrul Rogobete a arătat că discuțiile cu omologul său din Republica Moldova, Emil Ceban, au vizat funcționarea concretă a sistemelor de sănătate și identificarea unor soluții aplicabile în practică, cu rezultate măsurabile.

Potrivit ministrului, un accent important a fost pus pe organizarea serviciilor medicale, fluxurile din spitale și ambulatoriu, deciziile bazate pe date și nevoia de continuitate în reformă, în condițiile în care problemele din sănătate sunt adesea similare, iar soluțiile eficiente sunt cele deja testate în teren.

În cadrul vizitei, Alexandru Rogobete a discutat cu medici de la Spitalul Clinic Republican Timofei Moșneaga despre modul în care investițiile recente în infrastructură și dotări se reflectă în practica medicală curentă. Totodată, a fost convenită cooperarea pentru dezvoltarea ambulatoriului de specialitate și consolidarea mecanismelor de screening și prevenție, ca elemente-cheie pentru diagnostic precoce și eficiență a sistemului.

De asemenea, cei doi miniștri au convenit reluarea și resemnarea Memorandumului de cooperare dintre cele două ministere ale sănătății, cu un accent clar pe direcții aplicabile în practică: resursa umană din sănătate (formare, mobilitate, schimb de experiență), industria farmaceutică și accesul la medicamente critice, digitalizarea și securitatea cibernetică, medicina de urgență și siguranța transfuzională.

Ministrul Sănătății a subliniat că resursa umană rămâne un element central al oricărei reforme reale, iar cooperarea dintre România și Republica Moldova este necesară pentru construirea unor sisteme de sănătate mai solide și mai reziliente, orientate spre nevoile reale ale pacienților.

Industria farmaceutică, punct-cheie pe agenda vizitei

Potrivit unui comunicat al ministrului emis avineri după-masă, vizita a inclus și o deplasare la Balkan Pharmaceuticals, unde discuțiile s-au concentrat pe capacitățile de producție farmaceutică, investiții și cooperare regională în domeniul medicamentelor.

Potrivit ministrului român, dialogul a vizat modul în care statele din regiune pot răspunde mai eficient nevoilor din sănătate prin dezvoltarea producției farmaceutice, asigurarea stabilității pieței și crearea unui cadru predictibil pentru investiții.

„Pentru mine, acest subiect se încadrează în direcția urmărită consecvent în ultimul timp: susținerea industriei farmaceutice, creșterea capacității interne și asigurarea unui acces mai sigur la medicamente, cu accent pe pacient”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul a subliniat că cooperarea regională în industria farmaceutică are relevanță practică atunci când contribuie la disponibilitatea medicamentelor la timp, la stabilitatea sistemelor de sănătate și la creșterea siguranței pacientului — obiective care se regăsesc și în direcțiile strategice asumate recent de România în domeniul politicilor farmaceutice.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.