Medicii de medicină fizică și de reabilitare cer CMR o poziție instituțională privind delimitarea actului medical

Organizațiile reprezentative ale specialității Medicină Fizică și de Reabilitare au transmis Colegiului Medicilor din România o adresă comună prin care solicită implicarea sistematică a CMR în apărarea perimetrului actului medical în raport cu profesiile conexe.

Documentul a fost depus în data de 15 iunie 2026 la Colegiul Medicilor din România și este asumat de Comisia de specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare a CMR, Comisia de specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare a Ministerului Sănătății, Societatea Română de Reabilitare Medicală și Asociația Medicilor de Medicină Fizică și de Reabilitare.

Adresa este adresată conducerii CMR și solicită ca delimitarea actului medical în raport cu profesiile conexe să devină o politică instituțională constantă, nu doar rezultatul unor intervenții punctuale ale unor medici, comisii de specialitate sau societăți profesionale.

Organizațiile MFR invocă obligațiile statutare ale CMR

Autorii documentului susțin că apărarea perimetrului actului medical nu reprezintă o inițiativă individuală a membrilor Colegiului, ci o obligație instituțională a CMR, derivată din propriul Statut.

În adresă sunt invocate prevederi referitoare la reprezentarea intereselor profesiei de medic, apărarea independenței profesionale, atribuțiile comisiilor de specialitate și rolul Colegiului în raport cu exercitarea actului medical.

Documentul subliniază că tema nu privește exclusiv specialitatea Medicină Fizică și de Reabilitare, ci poate deveni relevantă pentru toate specialitățile în care există o relație între actul medical propriu-zis și activitățile profesiilor conexe.

Cinci solicitări transmise Colegiului Medicilor din România

Prima solicitare vizează adoptarea unei poziții oficiale a CMR privind PLx 153/2026, referitor la telereabilitare, precum și orice modificare a art. 244 alin. (4) din Legea nr. 95/2006. Organizațiile semnatare cer reafirmarea principiului potrivit căruia planul terapeutic este act medical și se prescrie exclusiv de medic, în limita competenței profesionale.

A doua solicitare privește mandaterea Comisiei de studii și strategii de dezvoltare și a Comisiei profesional-științifice și de învățământ ale CMR pentru elaborarea unui punct de vedere instituțional privind conflictul normativ invocat între Legea nr. 95/2006 și Legea nr. 229/2016.

A treia solicitare cere un demers formal al CMR cu privire la utilizarea termenului „educație medicală continuă” de către Colegiul Fizioterapeuților din România, autorii adresei susținând că activitatea de creditare a educației medicale continue aparține Colegiului Medicilor din România.

A patra solicitare se referă la participarea CMR la negocierile CNAS cu organizațiile profesiilor conexe actului medical, inclusiv OAMGMAMR, OBBCSSR și CFZRO.

A cincea solicitare vizează instituirea unui mecanism permanent de monitorizare legislativă a inițiativelor care pot afecta perimetrul actului medical, precum și susținerea demersurilor normative aflate în lucru în domeniul medicinii fizice și de reabilitare.

Medicina fizică și de reabilitare, prezentată ca un caz-test

Semnatarii susțin că Medicina Fizică și de Reabilitare este una dintre specialitățile cele mai expuse suprapunerilor instituționale, prin natura colaborării zilnice cu fizioterapeuții.

Documentul face distincție între planul de reabilitare elaborat de medic, fundamentat pe diagnostic clinic, comorbidități, indicații și contraindicații, și programul de fizioterapie, descris ca nivel operațional derivat din planul medical.

Potrivit organizațiilor semnatare, delimitarea acestor roluri are importanță nu doar pentru specialitatea MFR, ci pentru întreg corpul medical, deoarece poate crea precedente în relația dintre medici și profesiile conexe.

Un apel pentru intervenție instituțională permanentă

Adresa amintește mai multe episoade legislative și normative recente, inclusiv discuțiile privind OUG nr. 66/2024, PLx 153/2026 privind telereabilitarea, conflictul normativ invocat între Legea nr. 95/2006 și Legea nr. 229/2016, precum și consultările europene privind cadrul comun de formare pentru fizioterapeuți.

Organizațiile semnatare arată că, în aceste situații, demersurile au fost purtate în principal de societatea profesională, de comisiile de specialitate, de medici în nume propriu și de alte organizații, solicitând ca CMR să transforme intervențiile punctuale într-o politică instituțională permanentă.

Textul complet al adresei a fost publicat de Societatea Română de Reabilitare Medicală.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.