Medicii avertizează: lipsa de aer nu este un efect normal al vârstei

Senzația de lipsă de aer la urcarea scărilor, în timpul mersului sau al activităților casnice nu trebuie considerată automat o consecință firească a înaintării în vârstă. Respirația dificilă poate semnala o afecțiune pulmonară ori cardiovasculară care necesită evaluare medicală, atrag atenția medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.

Mulți adulți ajung să își reducă treptat activitatea fizică atunci când observă că nu mai pot depune același efort ca în trecut. Adaptarea la simptome poate întârzia însă prezentarea la medic și stabilirea diagnosticului, avertizează specialiștii într-un comunicat de presă.

Cum poate fi diferențiată dispneea de oboseala obișnuită

Oboseala apare, de regulă, după un efort susținut și se ameliorează prin odihnă. Dispneea reprezintă senzația că persoana nu primește suficient aer sau nu poate respira normal.

Un semnal important îl reprezintă modificarea capacității de efort. Activități precum urcarea unui etaj, mersul într-un ritm obișnuit sau efectuarea treburilor casnice pot deveni tot mai greu de realizat din cauza lipsei de aer.

Consultul medical este recomandat mai ales atunci când respirația dificilă apare progresiv, se accentuează sau este însoțită de alte manifestări respiratorii ori cardiovasculare.

Ce afecțiuni pot provoca lipsa de aer

Dispneea poate fi unul dintre primele semne ale unor boli precum:

• boala pulmonară obstructivă cronică – BPOC;
• astmul bronșic;
• fibroza pulmonară;
• pneumonia și alte infecții respiratorii;
• afecțiunile cardiovasculare.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, simptomele frecvente ale BPOC includ dificultatea de respirație, tusea cronică, uneori cu expectorație, respirația șuierătoare și oboseala. Pe măsură ce boala evoluează, pacienții pot întâmpina dificultăți tot mai mari în desfășurarea activităților obișnuite.

Stabilirea precoce a diagnosticului permite începerea tratamentului și poate contribui la controlarea bolii, la menținerea funcției respiratorii și la îmbunătățirea calității vieții.

Când este recomandat consultul medical

Medicii pneumologi recomandă evaluarea de specialitate dacă lipsa de aer:

• apare la eforturi din ce în ce mai mici;
• se manifestă și în repaus;
• persistă timp de mai multe săptămâni;
• se agravează progresiv;
• este însoțită de tuse cronică sau respirație șuierătoare;
• apare împreună cu durere toracică ori expectorație cu sânge;
• limitează activitățile zilnice și afectează calitatea vieții.

Fumătorii și foștii fumători, persoanele expuse profesional la praf, noxe sau substanțe iritante și pacienții cu antecedente de boli respiratorii ar trebui să acorde o atenție deosebită acestor manifestări și să efectueze controalele recomandate.

Ce investigații poate recomanda medicul pneumolog

În funcție de simptome și de istoricul pacientului, evaluarea poate include spirometrie, radiografie toracică, tomografie computerizată și alte teste.

Spirometria este o investigație simplă și neinvazivă care măsoară cantitatea de aer inspirată și expirată și viteza cu care aerul poate fi eliminat din plămâni. Testul poate contribui la identificarea unor afecțiuni care afectează funcția respiratorie.

Când lipsa de aer poate fi o urgență

O dificultate severă de respirație, apărută brusc, nu trebuie așteptată să treacă de la sine. Este necesară solicitarea ajutorului medical de urgență dacă persoana respiră cu mare dificultate, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, prezintă durere în piept, confuzie, pierderea stării de conștiență sau colorarea albăstruie a buzelor ori a pielii.

Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu subliniază că lipsa de aer nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. La pacienții vârstnici, care prezintă frecvent mai multe afecțiuni concomitente, identificarea cauzei dispneei poate necesita o evaluare clinică integrată.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.