Concediu medical 2026 după Legea 64/2026: când se pierde prima zi, cine are excepții și ce trebuie să știe pacienții și medicii de familie. Prima zi de concediu medical nu dispare complet, dar indemnizația se reduce diferit față de varianta inițială, apar excepții importante, iar pentru același episod de boală diminuarea se aplică o singură dată.
Lipoproteina(a), un factor de risc cardiovascular ignorat: de ce atrage tot mai mult atenția cercetătorilor
Lipoproteina(a) devine un factor major de risc cardiovascular. Ce trebuie să știe medicii despre testare, implicații clinice și terapiile în dezvoltare.
Lipoproteina(a) [Lp(a)] este o formă de colesterol mai puțin cunoscută, dar recunoscută tot mai frecvent ca factor de risc independent pentru infarct miocardic și accident vascular cerebral. Deși nu este inclusă în testele uzuale de colesterol, interesul pentru acest biomarker crește rapid, pe fondul dezvoltării unor terapii inovatoare.
Ce este lipoproteina(a) și de ce contează
Lp(a) este o particulă lipidică similară LDL-colesterolului („colesterolul rău”), dar care conține o proteină suplimentară – apolipoproteina(a). Această structură particulară favorizează atât depunerea de lipide la nivel arterial, cât și procesele de coagulare, contribuind astfel la creșterea riscului cardiovascular.
Datele din studii populaționale și ghidurile internaționale recente confirmă Lp(a) ca factor de risc independent pentru boala cardiovasculară, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral și boală valvulară aortică.
Determinare genetică și stabilitate în timp
Spre deosebire de alți parametri lipidici, nivelul Lp(a) este determinat în mare măsură genetic. Aproximativ 70–90% din variația valorilor este explicată de gene, în special de variații ale genei LPA.
Nivelurile sunt stabilite precoce în viață și rămân relativ constante, fiind influențate minim de dietă, activitate fizică sau greutate corporală. Există totuși variații legate de sex, etnie sau status hormonal (de exemplu, menopauza).
Risc cardiovascular cumulativ
Relația dintre Lp(a) și riscul cardiovascular este continuă: pe măsură ce nivelul crește, riscul de evenimente cardiovasculare crește progresiv.
De asemenea, Lp(a) acționează sinergic cu alți factori de risc. Pacienții cu LDL-colesterol crescut și Lp(a) crescut au un risc mai mare comparativ cu cei cu LDL crescut izolat.
Un element important este interacțiunea cu inflamația: la persoanele cu inflamație sistemică crescută, impactul Lp(a) asupra riscului cardiovascular este amplificat.
Opțiuni terapeutice limitate în prezent
În prezent, opțiunile de reducere a Lp(a) sunt limitate.
Modificările stilului de viață – dietă echilibrată, activitate fizică, renunțarea la fumat – rămân esențiale pentru sănătatea cardiovasculară generală, dar au efect minim asupra Lp(a).
Statinele, deși reduc riscul cardiovascular global, nu scad Lp(a) și, în unele cazuri, pot crește ușor nivelul acestuia.
Inhibitorii PCSK9 pot reduce Lp(a), dar într-o proporție modestă (aproximativ 15–30%).
Terapii noi în dezvoltare
Interesul actual pentru Lp(a) este alimentat de dezvoltarea unor terapii inovatoare bazate pe „gene silencing”, care reduc producția hepatică de Lp(a).
Companii precum Novartis și Eli Lilly dezvoltă astfel de molecule.
În studiile clinice preliminare, aceste terapii au demonstrat reduceri ale Lp(a) de până la 80–90%, semnificativ mai mari decât tratamentele existente. Rămâne de demonstrat dacă aceste reduceri se traduc și în scăderea evenimentelor cardiovasculare.
Testare: când este indicată
Lp(a) nu este inclusă în profilul lipidic standard și necesită un test specific.
Ghidurile internaționale recomandă determinarea Lp(a) cel puțin o dată în viață, în special la persoane cu istoric familial de boală cardiovasculară precoce, la pacienți cu risc cardiovascular inexplicabil si în cazuri cu evenimente cardiovasculare în absența factorilor de risc clasici.
Având în vedere stabilitatea valorilor, o singură determinare este, în general, suficientă.
Implicații practice pentru medicii de familie
Pentru medicii de familie, Lp(a) reprezintă un element suplimentar în stratificarea riscului cardiovascular, în special la pacienții cu profil aparent „favorabil”.
În absența unor terapii specifice accesibile, managementul rămâne centrat pe controlul agresiv al factorilor modificabili:
- LDL-colesterol
- tensiune arterială
- fumat
- diabet
- stil de viață
Perspective
Dacă studiile clinice în curs vor confirma beneficiile clinice ale terapiilor țintite, Lp(a) ar putea deveni un element central în evaluarea și managementul riscului cardiovascular, în special la pacienții cu determinism genetic dominant.
Până atunci, creșterea nivelului de conștientizare și integrarea Lp(a) în evaluarea selectivă a pacienților rămân pași esențiali.
Referințe:
-
- American Heart Association, Lipoprotein(a), accesat 3 mai 2026
- Roche Diagnostics, Updated ESC/EAS guidelines recognize Lp(a) as a key CV risk modifier, ianuarie 2026
- Journal of the American Heart Association, 2024, Volume 13, Number 12, Genetics and Pathophysiological Mechanisms of Lipoprotein(a)‐Associated Cardiovascular Risk, https://doi.org/10.1161/JAHA.123.033654
- Koschinsky ML, Bajaj A, Boffa MB, Dixon DL, Ferdinand KC, Gidding SS, Gill EA, Jacobson TA, Michos ED, Safarova MS, Soffer DE, Taub PR, Wilkinson MJ, Wilson DP, Ballantyne CM. A focused update to the 2019 NLA scientific statement on use of lipoprotein(a) in clinical practice. J Clin Lipidol. 2024 May-Jun;18(3):e308-e319. doi: 10.1016/j.jacl.2024.03.001. Epub 2024 Apr 1. PMID: 38565461.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






