Ce ar însemna concret un program Pro-Farma în România: instrumente posibile, constrângeri UE, scenarii de design și impact asupra producției de medicamente.
Lipoproteina(a) – factor genetic de risc cardiovascular: noi perspective terapeutice promițătoare
Un procent semnificativ din populație – aproximativ 20% dintre adulți, echivalentul a 64 de milioane de persoane în SUA – prezintă niveluri crescute de lipoproteină(a)
[Lp(a)], o particulă proteică asociată cu un risc cardiovascular ridicat. Deși nu este inclusă în mod curent în screeningul de rutină, Lp(a) poate contribui semnificativ la apariția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, chiar și în absența altor factori de risc tradiționali, precum hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia sau fumatul.
Identificată ca factor de risc încă din 1974, Lp(a) este determinată genetic și nu poate fi influențată prin dietă, exerciții fizice sau medicație convențională. Testarea nivelului de Lp(a) este recomandată o singură dată în viață, în special în cazul pacienților cu antecedente familiale de evenimente cardiovasculare premature sau inexplicabile.
O descoperire recentă prezentată la reuniunea anuală a Colegiului American de Cardiologie și publicată simultan în New England Journal of Medicine oferă o perspectivă terapeutică inovatoare: lepodisiran, un medicament experimental dezvoltat de compania Eli Lilly, a demonstrat o reducere de până la 94% a nivelului de Lp(a) după administrarea unei singure injecții. Efectul s-a menținut timp de șase luni, fără a fi înregistrate reacții adverse semnificative.
Cu toate acestea, nu s-a confirmat încă dacă reducerea Lp(a) se corelează direct cu scăderea incidenței evenimentelor cardiovasculare majore. Pentru validarea acestei ipoteze, sunt necesare studii clinice de amploare aflate deja în desfășurare. Studiul principal derulat de Eli Lilly se va încheia în 2029, însă alte companii farmaceutice, inclusiv Novartis, testează molecule similare, cu rezultate estimate pentru anul 2026.
„Reducerea Lp(a) reprezintă o frontieră emergentă în cardiologie”, a declarat dr. Daniel Rader, specialist în medicină cardiovasculară la Școala de Medicină Perelman a Universității Pennsylvania. La rândul său, dr. David Maron, cardiolog la Stanford, a subliniat că efectul profund și de durată al lepodisiranului este „extrem de promițător”.
Deși nu există încă garanții privind eficiența clinică în prevenirea infarctului sau a accidentului vascular cerebral, comunitatea medicală rămâne optimistă. În contextul în care pacienți tineri, aparent sănătoși, suferă evenimente cardiovasculare majore, evaluarea Lp(a) devine tot mai relevantă.
„Dacă un pacient de 40 de ani se prezintă cu infarct miocardic acut, iar toți ceilalți parametri sunt normali, primul pas este dozarea Lp(a)”, afirmă dr. Steven Nissen, de la Cleveland Clinic, care coordonează cercetarea academică privind acest medicament.
Inițierea testării Lp(a) și dezvoltarea unor terapii eficiente pentru reducerea acesteia ar putea reprezenta o schimbare majoră în prevenția personalizată a bolilor cardiovasculare, în special la pacienții cu risc aparent inexplicabil.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






