Like-urile pot influența mai puternic comportamentul persoanelor cu depresie, arată un studiu condus de un cercetător român

Persoanele cu depresie sau cu simptome depresive par să își modifice mai mult activitatea pe rețelele sociale în funcție de numărul de aprecieri primite. După o zi în care postările lor acumulau mai multe like-uri, acestea aveau o probabilitate mai mare de a publica din nou în ziua următoare, potrivit unui studiu realizat pe peste 17 milioane de postări.

Studiul, publicat în revista JAMA Psychiatry, a fost realizat de cercetători de la Princeton University și Trinity College Dublin. Primul autor este Dan-Mircea Mirea, cercetător român și doctorand în psihologie la Princeton University.

Rezultatele nu demonstrează că like-urile provoacă depresie sau că depresia determină utilizarea mai intensă a rețelelor sociale. Ele indică însă un posibil mecanism comportamental prin care recompensele sociale digitale pot avea o influență diferită asupra persoanelor cu simptome depresive.

Peste 17 milioane de postări analizate

Cercetătorii au analizat comportamentul a 7.736 de utilizatori ai platformei Twitter, în prezent denumită X, folosind trei seturi distincte de date care au inclus, în total, peste 17 milioane de postări.

Pentru fiecare utilizator, echipa a comparat numărul mediu de aprecieri primite de postări într-o anumită zi cu frecvența cu care persoana publica în ziua următoare.

Scopul a fost evaluarea efectului de întărire: măsura în care o recompensă socială, reprezentată în acest caz de like-uri, încurajează repetarea comportamentului care a precedat-o.

În primul set de date au fost incluși 1.045 de utilizatori care menționaseră public pe Twitter un diagnostic de depresie și 5.001 utilizatori selectați aleatoriu. Menționarea diagnosticului pe platformă nu a reprezentat o verificare clinică independentă.

Al doilea grup a cuprins 601 persoane recrutate prin reclame online, care au raportat cât de frecvent se confruntaseră cu stări depresive în ultimele patru săptămâni.

În al treilea set de date au fost incluse 1.089 de persoane care au completat un chestionar validat pentru evaluarea simptomelor depresive, precum și instrumente destinate altor dimensiuni ale sănătății mintale.

Rezultatele s-au repetat în toate cele trei grupuri

În toate cele trei seturi de date, diagnosticul de depresie declarat sau intensitatea mai mare a simptomelor depresive au fost asociate cu o tendință mai pronunțată de a publica după primirea unui număr mai mare de like-uri.

Cu alte cuvinte, recompensele primite într-o zi păreau să influențeze mai puternic activitatea din ziua următoare în cazul persoanelor cu depresie sau cu simptome depresive mai accentuate.

Asocierea a rămas semnificativă statistic în ciuda diferențelor dintre grupuri și dintre metodele folosite pentru evaluarea depresiei. Cercetătorii precizează însă că efectul identificat a fost de dimensiuni reduse.

Reproducerea rezultatului în trei eșantioane diferite oferă mai multă încredere în existența fenomenului, dar nu permite stabilirea unei relații de cauzalitate.

Legătura a fost mai evidentă pentru simptomele anxios-depresive

În cel de-al treilea set de date, cercetătorii au analizat și dacă reacția la like-uri este asociată în mod specific cu depresia sau apare și în cazul altor tipuri de simptome psihologice.

Tendința mai mare de a răspunde la aprecieri prin creșterea frecvenței postărilor a fost asociată în special cu un profil de simptome anxios-depresive, care include manifestări de depresie, anxietate și apatie.

În schimb, compulsivitatea și gândurile intruzive nu au fost asociate cu o sensibilitate mai mare la numărul de like-uri. Persoanele cu astfel de simptome tindeau să publice mai constant, indiferent de reacțiile primite din partea celorlalți utilizatori.

Rezultatele diferă de unele observații din laborator

Descoperirea contrastează cu rezultatele unor experimente de laborator, în care depresia a fost asociată frecvent cu un răspuns diminuat la recompense și cu dificultăți în învățarea pe baza feedbackului pozitiv.

Noul studiu sugerează că reacțiile manifestate în mediul real al rețelelor sociale pot fi diferite de cele observate în sarcinile experimentale. Like-urile sunt recompense sociale vizibile, repetate și integrate într-un context personal, ceea ce le-ar putea conferi o semnificație diferită.

Autorii consideră că analizarea comportamentului cotidian poate completa informațiile obținute prin experimentele de laborator și poate contribui la înțelegerea relației complexe dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală.

Dan-Mircea Mirea, cercetător român la Princeton

Primul autor al studiului, Dan-Mircea Mirea, a crescut în România și a plecat în Marea Britanie după terminarea liceului. A studiat științele naturale la University of Cambridge, unde a obținut diplome de licență și masterat, iar în prezent este doctorand în cadrul Departamentului de Psihologie al Princeton University.

Cercetările sale urmăresc identificarea mecanismelor cognitive și sociale implicate în problemele de sănătate mintală, prin combinarea psihologiei cu metode computaționale și cu analiza comportamentului din mediile digitale.

În noul studiu, această abordare a permis investigarea modului în care oamenii răspund la feedback social în afara laboratorului, pe baza activității desfășurate de-a lungul timpului pe o platformă utilizată în viața reală.

Studiul nu stabilește direcția relației

Autorii subliniază că cercetarea are un caracter observațional. Prin urmare, nu se poate spune dacă depresia îi face pe oameni mai sensibili la like-uri, dacă recompensele și utilizarea rețelelor sociale influențează simptomele depresive sau dacă ambele fenomene sunt determinate de alți factori.

De asemenea, rezultatele provin din activitatea utilizatorilor Twitter și nu pot fi aplicate automat tuturor rețelelor sociale sau tuturor persoanelor cu depresie.

Studiul nu sugerează nici că primirea aprecierilor este în sine dăunătoare. Concluzia principală este că persoanele cu simptome depresive pot manifesta un răspuns comportamental diferit la acest tip de recompensă socială.

Înțelegerea acestor diferențe ar putea deveni relevantă pentru dezvoltarea unor platforme digitale mai sigure, pentru cercetarea intervențiilor de sănătate mintală și pentru identificarea persoanelor care pot fi mai vulnerabile la anumite caracteristici ale rețelelor sociale.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.