Infecția cu norovirus – simptome, tratament și ghid de prevenție

În ciuda impactului său semnificativ asupra sănătății publice, încă nu există un vaccin aprobat împotriva acestui virus. Ce este norovirusul, cum se răspândește și care sunt principalele obstacole în dezvoltarea unui vaccin eficient?

Ce este norovirusul?

Norovirusul, numit uneori și virusul Norwalk, este un virus ARN monocatenar din familia Caliciviridae, responsabil pentru apariția gastroenteritei virale, manifestată prin vărsături, diaree și crampe abdominale. Este extrem de contagios și poate fi transmis prin alimente, apă contaminată și contact direct cu persoane infectate (Omatola et al., 2024).

Norovirusul este una dintre principalele cauze ale gastroenteritei acute la nivel global, afectând milioane de persoane anual. Infecția se manifestă prin simptome gastrointestinale severe și poate duce la complicații grave la persoanele vulnerabile.

Norovirusul este o cauză majoră de gastroenterită virală, caracterizată prin simptome acute precum diaree apoasă, vărsături, greață și dureri abdominale. Deși majoritatea pacienților se recuperează rapid, infecția poate fi periculoasă pentru grupurile vulnerabile.

Principalele simptome ale gastroenteritei virale

• Diaree apoasă – un simptom dominant, care poate duce la deshidratare severă (Załęski et al., 2020).
• Vărsături – pot fi intense și prelungite, afectând atât adulții, cât și copiii
• Greață – apare frecvent alături de vărsături și diaree
• Dureri abdominale – crampe și disconfort abdominal, uneori severe
• Febră ușoară – în unele cazuri, infecția poate fi însoțită de febră moderată
• Dureri de cap și stare generală de rău – simptome similare cu cele ale gripei, care pot agrava starea de disconfort a pacientului

În timp ce majoritatea persoanelor infectate se recuperează în câteva zile, anumite grupuri prezintă un risc crescut de complicații. Copiii sub 5 ani sunt mai susceptibili la deshidratare severă din cauza pierderii rapide de fluide. Persoanele în vârstă pot avea simptome mai severe, inclusiv deshidratare prelungită și slăbiciune generalizată. La pacienții imunocompromiși, infecția poate deveni cronică și dificil de gestionat.

De ce nu există încă un vaccin?

Una dintre caracteristicile notabile ale norovirusului este diversitatea sa genetică. Există zece genogrupuri (GI-GX), dintre care genogrupul II, în special subtipul GII.4, este cel mai frecvent implicat în infecțiile umane (Melhem et al., 2019).

Dezvoltarea unui vaccin împotriva norovirusului s-a dovedit a fi extrem de dificilă din mai multe motive. Cel mai important dintre acestea este variabilitatea genetică mare. Norovirusul prezintă o diversitate genetică semnificativă, ceea ce face dificilă dezvoltarea unui vaccin care să acopere toate tulpinile circulante. Virusul suferă mutații frecvente, iar noi variante apar periodic, complicând strategiile de imunizare (Tan, 2021).

Apoi, spre deosebire de alte virusuri, norovirusul nu poate fi cultivat eficient în laborator, ceea ce îngreunează studiile asupra imunogenității și eficacității vaccinurilor candidate (Lucero et al., 2017).

De asemenea, nu se cunoaște cu exactitate ce tip de răspuns imun este necesar pentru protecție pe termen lung. Anticorpii neutralizanți și imunitatea mediată celular joacă un rol important, dar mecanismele exacte sunt încă neclare (Emehel et al., 2021). Studiile clinice au arătat că vaccinurile experimentale oferă doar o protecție parțială și temporară. De exemplu, un vaccin experimental bazat pe particule asemănătoare virusului (VLP) a redus simptomele gastroenteritei, dar nu a prevenit complet infecția (Vesikari et al., 2015).

Tratament

La fel ca în cazul altor boli virale (viroze respiratorii – răcelile), nu există decât tratament simptomatic. Se recomandă hidratarea și menținerea unei diete adecvate. Pentru ameliorarea simptomelor, se pot administra entiemetice, antidiareice, antitermice.

Ghid de prevenție

Prevenirea infecției cu norovirus necesită un efort combinat de igienă strictă, siguranță alimentară și măsuri de izolare a persoanelor infectate. În lipsa unui vaccin eficient, aceste metode rămân cele mai importante instrumente în controlul răspândirii virusului.

Prevenirea infecției cu norovirus implică:

Igiena riguroasă a mâinilor
Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde este cea mai eficientă metodă de prevenire. Dezinfectanții pe bază de alcool pot fi mai puțin eficienți împotriva norovirusului.

Decontaminarea suprafețelor
Norovirusul poate supraviețui pe suprafețe timp de zile sau chiar săptămâni. Soluțiile dezinfectante pe bază de hipoclorit de sodiu (înălbitor) sunt cele mai eficiente pentru eliminarea virusului de pe suprafețele contaminate.

Siguranța alimentară și a apei
Norovirusul se poate transmite prin alimente contaminate, în special fructe, legume, crustacee și apă potabilă. Gătirea alimentelor la temperaturi ridicate și evitarea consumului de alimente crude în zone cu risc sunt măsuri esențiale.

Referințe:

• Telfer, B., Capon, A., Kolbe, T., Hamilton, I., Burns, T., Doyle, B., Musto, J., & McAnulty, J. (2004). A large outbreak of norovirus gastroenteritis linked to a catering company, New South Wales, October 2003.. New South Wales public health bulletin, 15 9-10, 168-71 . https://doi.org/10.1071/NB04036.
• Omatola, C., Mshelbwala, P., Okolo, M., Onoja, A., Abraham, J., Adaji, D., Samson, S., Okeme, T., Aminu, R., Akor, M., Ayeni, G., Muhammed, D., Akoh, P., Ibrahim, D., Edegbo, E., Yusuf, L., Ocean, H., Akpala, S., Musa, O., & Adamu, A. (2024). Noroviruses: Evolutionary Dynamics, Epidemiology, Pathogenesis, and Vaccine Advances—A Comprehensive Review. Vaccines, 12. https://doi.org/10.3390/vaccines12060590.
• Melhem, N., Hassan, F., & Ramadan, M. (2019). The Current Status of Norovirus Vaccine Development. Norovirus. https://doi.org/10.1007/978-3-030-27209-8_7.
• Tan, M. (2021). Norovirus Vaccines: Current Clinical Development and Challenges. Pathogens, 10. https://doi.org/10.3390/pathogens10121641.
• Lucero, Y., Vidal, R., & G, O. (2017). Norovirus vaccines under development.. Vaccine, 36 36, 5435-5441 . https://doi.org/10.1016/j.vaccine.2017.06.043.
• Ramani, S., Estes, M., & Atmar, R. (2016). Norovirus Vaccine Development. , 447-469. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-802241-2.00021-3.
• Emehel, C., Ewunkem, A., & Iloghalu, U. (2021). Norovirus: Vaccine Challenges and Development. . https://doi.org/10.14293/s2199-1006.1.sor-.ppygoku.v1.
• Vesikari, T., & Blazevic, V. (2015). Norovirus vaccine: one step closer.. The Journal of infectious diseases, 211 6, 853-5 . https://doi.org/10.1093/infdis/jiu498.
• Atmar, R., Bernstein, D., Harro, C., Al-Ibrahim, M., Chen, W., Ferreira, J., Estes, M., Graham, D., Opekun, A., Richardson, C., & Mendelman, P. (2011). Norovirus vaccine against experimental human Norwalk Virus illness.. The New England journal of medicine, 365 23, 2178-87 . https://doi.org/10.1056/NEJMoa1101245.