Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi în sănătate. Cum au fost repartizate

Guvernul a aprobat marți, 28 iulie, deblocarea a 6.850 de posturi vacante în unitățile sanitare publice. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că repartizarea acestora s-a bazat pe ponderea cheltuielilor de personal și pe gradul de ocupare a paturilor, iar aproximativ 2.000 de posturi au fost redirecționate către spitalele județene, centrele universitare și unitățile care se confruntă cu o presiune mai mare din partea pacienților.

Anunțul a fost făcut la finalul ședinței extraordinare de Guvern din 28 iulie, desfășurată în contextul grevei generale declanșate de Federația SANITAS în sectorul sanitar.

De la 26.000 de posturi solicitate la 6.850 de posturi aprobate

Potrivit premierului interimar, spitalele publice au solicitat deblocarea a aproximativ 26.000 de posturi, în condițiile în care în aceste unități lucrează în prezent peste 190.000 de angajați.

Ilie Bolojan a explicat că prima formă a memorandumului centraliza solicitările venite din toate spitalele și aplica ulterior anumite procente de reducere. Ministerul Sănătății anunțase, la începutul lunii iulie, transmiterea în circuitul de avizare a unei propuneri privind deblocarea a 7.621 de posturi.

Premierul a solicitat însă refacerea documentului și introducerea unor criterii care să țină cont de activitatea și de situația financiară a fiecărui spital.

În forma aprobată de Guvern au fost incluse 6.850 de posturi vacante.

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Sănătății, număr total de posturi sunt distribuite astfel:

– ​6.452 de posturi pentru spitalele finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
– ​398,75 de posturi pentru Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ).

​Cea mai mare parte a posturilor deblocate vizează asistenții medicali și personalul auxiliar, categorii esențiale pentru funcționarea spitalelor și a serviciilor de ambulanţă.

Structura completă a posturilor deblocate este următoarea:

-​2.593 posturi pentru asistenți medicali;
-​2.567 posturi pentru personal medical auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.);
-​1.433,75 posturi pentru medici;
-​257 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni.

Cheltuielile de personal, primul criteriu analizat

Primul criteriu utilizat pentru repartizarea posturilor a fost ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor fiecărui spital.

Unitățile în care cheltuielile salariale reprezentau o proporție mai redusă din buget au primit un punctaj mai favorabil, Guvernul considerând că acestea dispun de un spațiu financiar mai mare pentru angajări.

În schimb, numărul posturilor propuse a fost diminuat în cazul spitalelor în care cheltuielile de personal ajungeau la 85-90% din totalul cheltuielilor.

Ilie Bolojan a susținut că, într-o asemenea situație, unităților sanitare le rămân resurse insuficiente pentru medicamente, analize, materiale sanitare și măsuri de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale.

Gradul de ocupare a paturilor, al doilea criteriu

Al doilea criteriu luat în calcul a fost gradul de ocupare a paturilor. Spitalele cu o ocupare mai mare au primit un punctaj suplimentar la repartizarea posturilor.

Premierul a afirmat că un grad ridicat de ocupare indică o cerere mai mare pentru serviciile oferite și faptul că specialitățile existente răspund nevoilor populației din zona respectivă.

Potrivit datelor prezentate de Ilie Bolojan, peste 150 de spitale au un grad de ocupare a paturilor mai mic de 50%. Premierul a atras atenția că dimensionarea personalului, a spațiilor și a dotărilor se face în funcție de numărul de paturi aprobate, chiar și atunci când o parte importantă a acestora nu este utilizată.

Aproximativ 2.000 de posturi, redirecționate către spitalele cu presiune mai mare

Prin aplicarea celor două criterii, aproximativ 2.000 de posturi au fost transferate, comparativ cu propunerea inițială, către spitalele din reședințele de județ, centrele universitare și unitățile care oferă servicii medicale complexe și au o adresabilitate ridicată.

Ilie Bolojan a apreciat că forma aprobată răspunde atât nevoilor pacienților, cât și situației reale din spitale, în limita resurselor bugetare disponibile.

Ministerul Sănătății urmează să prezinte exemple concrete privind unitățile sanitare și distribuția posturilor aprobate.

Bolojan: Niciun venit din sistemul public nu ar urma să scadă

Referindu-se la greva din sănătate, premierul interimar și-a cerut scuze pacienților pentru disconfortul produs și și-a exprimat respectul pentru medicii, asistenții medicali, infirmierii și ceilalți angajați ai sistemului.

În același timp, Ilie Bolojan a afirmat că protestul s-ar fi bazat pe „minciună și dezinformare” în ceea ce privește efectele viitoarei legi a salarizării.

Premierul a susținut că, dacă proiectul va fi adoptat, niciun salariu și niciun câștig din sectorul public nu vor scădea. Potrivit acestuia, corectarea unor inechități ar trebui să determine chiar majorarea veniturilor pentru o parte dintre angajați, însă creșterile vor trebui corelate cu posibilitățile economiei și cu menținerea echilibrului bugetar.

Aceasta reprezintă poziția Guvernului. Federația SANITAS a criticat proiectul legii salarizării, pe care îl consideră inechitabil și insuficient negociat, și a solicitat protejarea veniturilor personalului, menținerea unor sporuri și reluarea dialogului social.

Finanțarea spitalelor ar urma să fie legată mai mult de serviciile prestate

Premierul interimar a prezentat și o posibilă direcție de reformare a finanțării spitalelor publice.

Potrivit acestuia, o mare parte a cheltuielilor spitalelor este acoperită în prezent prin alocări directe de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar aproximativ două treimi din fondurile necesare salariilor provin din asemenea transferuri, nu din plata serviciilor medicale efectiv prestate pacienților.

Ilie Bolojan consideră că acest mecanism nu stimulează suficient managerii să adapteze dimensiunea secțiilor, numărul de paturi și specialitățile oferite la nevoile reale ale populației.

După adoptarea legii salarizării, tarifele achitate pentru cazurile rezolvate de spitale ar trebui recalculate la valori care să acopere mai bine costurile serviciilor, a declarat premierul. În această formulă, veniturile unităților sanitare și fondurile pentru salarii ar urma să fie legate într-o măsură mai mare de activitatea medicală efectivă.

Spitalele cu adresabilitate ridicată ar urma să beneficieze de venituri corespunzătoare numărului de pacienți tratați, în timp ce unitățile și secțiile cu un grad redus de ocupare ar putea fi nevoite să își regândească structura, numărul de angajați și specialitățile oferite.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.